VOCEA CARE NE UNEȘTE.

LIVE

AUDIO/ Mark Oselski, compozitor: Acest război ne arată ce înseamnă egoism și putere necontrolată

Mark Oselski, pianist, compozitor și producător muzical. Spectrul genurilor muzicale cărora le încearcă rezistența este cel mai diferit. Face acest lucru și împreună cu trupa pe care o conduce, dar și în cariera sa solo. Mark scrie tot mai multă muzică pentru interpreții de la noi, muzică pentru spectacole de teatru. Se simte împlinit în trupa sa “Not an Idol”, iar școala academică îi folosește la aranjamentele simfo-rock. Cu Mark Oselski a discutat jurnalista Valentina Ursu.

Mark Oselski: Valorile se pun în capul mesei atunci când ne interesăm de ele și când credem că sunt importante. Fără valori, un om e doar o ființă biologică, care trăiește de azi pe mâine, fără nici un scop, fără nici un viitor, iar cu valori ne transformăm în oameni. Da, eu sunt despre valori și îmi pare bine că oamenii ascultă, noi trăim în țara în care oamenii ascultă și oamenilor le pasă, oamenii au educația de acasă și accentuează și pun preț pe asta, oamenii își educă copiii cum pot. Eu cred că e un moment foarte important și un moment care, într-adevăr, transformă societatea.

Vocea Basarabiei: Dar în lista valorilor ce punem? Ajută-l pe cel mai necăjit ca tine, pune preț pe educație, pune preț pe cultură…

Mark Oselski: Da, lista ar putea fi infinită, dar mie îmi plac valorile de bine: iubește-l pe Dumnezeu și iubește-l pe aproapele tău ca pe tine însuți, așa că respectăm aceste două porunci, mai departe e mult mai simplu, fiindcă dacă îți iubești aproapele, multe lucruri devin înțelese de la sine, nu mai poți face rău, nu mai poți fi atât de egoist, nu mai poți să tragi doar la tine, nu mai poți minți, nu mai poți ucide, nu mai poți ofensa, nu mai poți înșela, fiindcă îți iubești aproapele și, da, e mult mai simplu așa. Sunt multe valori moderne, care sunt interesante, care sună bine, dar care nu au nicio greutate, care pot fi discutate.

Vocea Basarabiei: Dar în goana asta după mult material nu se uită de spiritual?

Mark Oselski: Ba da, se uită. Eu mă bucur că noi trăim într-o țară creștină, unde există această noțiune de Dumnezeu și eu observ în ultima perioadă tot mai mulți și mai mulți oameni care niciodată nu au părut religioși, ei îmi spun că acasă citesc Biblia, că se roagă, că își educă copiii într-un spirit creștin. Și eu zic că acesta-i un sistem care funcționează. E altceva că sunt atâtea păreri și ne pierdem atât de ușor în păreri peste păreri. Astăzi, spre exemplu, sunt părinți care nu-și mustră copiii, deci, copiii lor fac ce vor.

Vocea Basarabiei: Dar se crede că această atitudine față de copil este bună, pentru că el își dezvoltă personalitatea.

Mark Oselski: Da, eu înțeleg cealaltă extremă în care au fost mulți părinți care și-au bătut copiii în cap și i-au numit în tot felul, da, este o altă extremă, dar datorită faptului că noi trăim într-o țară creștină și Biblia nu este ceva îndepărtat, este o carte care sper eu că se deschide acasă, acolo scrie: „Mustră-ți copilul tău, când va crește mare, îți va mulțumi”. Este simplu ca bună ziua, asta nu înseamnă să-l omori, nu înseamnă să-l traumatizezi, asta înseamnă să-l educi, să-l disciplinezi. Copilul meu, de exemplu, știe ce înseamnă recompensă, știe ce înseamnă cadouri, știe ce înseamnă când tata îl strânge tare și-i spune bravo, mergi înainte, nu-i nicio problemă cu asta, el înțelege, dar atunci când calcă strâmb, el este mustrat. El nu este bătut, el nu este traumatizat, el este pus la punct.

Vocea Basarabiei: Adică o pedeapsă inteligentă?

Mark Oselski: O pedeapsă inteligentă, o pedeapsă în care el trebuie să-și recunoască greșeala, altfel el va crește de capul lui și cândva oricum va fi atras la responsabilitate de stat.

Eu nu vreau să fac asta, eu nu vreau ca statul să repare ceea ce n-am făcut eu, statul niciodată n-o să facă mai bine decât face un părinte acasă.

Cum se spune, cei 7 ani de acasă, nu în zadar se spune acest lucru.

Vocea Basarabiei: Haideți să vorbim despre ceea ce vă preocupă cel mai mult, muzica, și cum se creează această muzică divină, uneori, a putem să-i spunem?

Mark Oselski: Da, bineînțeles! Eu fac asta în fiecare zi, fac asta atât activ, cât și pasiv. Uneori mă culc să dorm și dimineață mă trezesc cu o rezolvare sau cu un refren. Deci nu este un proces foarte tehnic, este un proces continuu pentru mine cu care eu trăiesc și atunci când ajung la instrument sau la computerul la care scriu, atunci lucrurile doar se materializează, dar ele fierb în capul meu mereu. Eu niciodată nu am putut să explic cumva tehnic cum are loc procesul acesta. El, într-adevăr, este un proces de origine divină și unele piese care îmi reușesc, nu toate, unele, într-adevăr, parcă nu îmi vine să cred că eu le-am scris. Eu le ascult și dacă ar fi să compună asta altcineva, eu aș spune că asta e genial, dar despre mine nu pot să spun, că nu este modest, dar sunt anumite chestii despre care eu zic că nu am putut să le scriu eu, parcă e ceva extraordinar.

Vocea Basarabiei: Cine consumă artă azi?

Mark Oselski: Foarte mulți oameni consumă azi artă și ei înțeleg că, într-un amalgam de probleme și de facturi, ei au nevoie de un respiro. Oamenii vin la concerte, oamenii mă întreabă când va fi următorul concert, oamenii cumpără bilete, lucru pentru care eu le mulțumesc, fiindcă ei susțin arta. Eu mă uit în sală și nu văd oameni proști, eu văd oameni care gândesc, care simt, cărora le place. Sunt oameni care vin și eu îi văd de la un concert la altul, eu înțeleg și dacă un om a fost la un concert, a plecat și a doua oară n-a mai venit, dar dacă el continuă să frecventeze concertele mele, înseamnă că e ceva acolo. Eu niciodată nu am subestimat publicul, niciodată nu am zis că publicul nostru oarecum nu e cult, publicul se educă. Eu continui să duc muzică bună, muzică sinceră, muzică live, muzică de calitate, maximală la care putem noi s-o lucrăm.

Eu niciodată nu aș alege o meserie în care aș fi câștigat mai mulți bani decât aici, fiindcă asta e chemarea mea, acesta-i destinul meu, aici mă simt foarte bine și eu am tot necesarul.

Vocea Basarabiei: Dar se pot câștiga bani, activând în acest domeniu al culturii?

Mark Oselski: Eu altceva nu fac, și familia mea se descurcă bine. Poate n-am să fac niciodată milioane, deși nu exclud treaba asta, dar eu niciodată nu aș alege o meserie în care aș fi câștigat mai mulți bani decât aici, fiindcă asta e chemarea mea, acesta-i destinul meu, aici mă simt foarte bine și eu am tot necesarul.

Vocea Basarabiei: Apropo, câți bani îi trebuie unei persoane? Pentru că deseori se zice că în Republica Moldova e sărăcie și unii oameni acceptă și acele 400 de lei ca să meargă la un protest numai ca, așa cum spune el, să-și rezolve anumite probleme. Este sărăcie în Republica Moldova sau cel care muncește de foame nu moare?

Mark Oselski: Da, eu cred că cel care muncește de foame nu moare și întotdeauna am crezut și văd asta, și cred că moldovenii sunt un popor muncitor, niciodată nu am crezut că moldovenii sunt putori care nu fac nimic. Și noi am construit multe orașe europene și din Asia, în multe orașe se spune că moldovenii construiesc bine, moldovenii dacă pun mâna pe instrumentul lor, nu contează care-i acesta, acolo este folos și calitate. Că unii nu vor să lucreze sau că unii vor mai mult, e o altă istorie, sau că unii vor să plece peste hotare cu orice preț, tot este o altă istorie. Eu apreciez foarte mult oamenii care rămân aici și sunt activi, eu cunosc foarte mulți oameni din diferite domenii care nu au timp să doarmă, care lucrează de rup și care câștigă foarte bine. Nu pot să zic despre cifre, fiindcă cuiva îi este suficient 10 mii de lei pe lună, iar altcuiva nu-i e suficient 100 de mii de lei pe lună. E vorba despre cât mi-e suficient ca să trăiesc, iar familie cu familie nu se compară. Unii oameni nu știu a cheltui banii, unii oameni știu a face bani, dar nu știu a-i cheltui, el are 50 de mii de lei pe lună și tot în datorii trăiește. Cum așa, că unul are 7 mii de lei și-i ajunge, chiar îi bine-mersi?

Vocea Basarabiei: N-au cultură financiară probabil?

Mark Oselski: Da, exact. Unii oameni nu recunosc că nu știu a cheltui banii. El crede pur și simplu că nu-i ajunge, dar mai fă o analiză, mai ia un carnețel, mai scrie unde ai cheltuit, cât ai câștigat, poate nu era cazul să cheltui, poate nu era cazul să iei un credit, poate e bine să trăiești cu ce ai în buzunar. Sunt mai multe gânduri aici, care țin și de o cultură, și de o educație de acasă. Eu îmi educ copiii și pe partea de a câștiga banii, și de a-i cheltui. Copilul meu când are 100 de lei în buzunar, el vine la magazin și se gândește cum el poate să-i cheltuie deodată. Eu îl întreb: „Tu cu siguranță ai nevoie de obiectul acesta sau tu mâine îl vei arunca?” Și el se mai gândește, și atunci când el cheltuie banii lui, îi mult mai atent decât când cheltuie banii mei.

Vocea Basarabiei: Cât de mult sunt preocupați tinerii de viitorul Republicii Moldova și, în general, cum ar vrea ei să arate țara lor peste 10, peste 20 de ani?

Mark Oselski: Tinerii care rămân aici și care își construiesc un viitor sunt chiar preocupați de viitorul lor. Eu nu știu în alte domenii, fiindcă nu le cunosc prea în detalii, dar domeniul în care activez a crescut mult în ultimii 15 ani.

Vocea Basarabiei: Domeniul fiind?

Mark Oselski: Domeniul muzical, domeniul de concerte, a crescut și nivelul muzical, a crescut foarte mult și nivelul spectacolelor, a crescut prețul unui bilet la concert. Dacă cândva biletele la un artist invitat de peste hotare costau 2.000 și la cei autohtoni costau 200 de lei, acum la cei invitați, care sunt mult mai rari acum, au rămas 2.000, dar și la autohtoni au crescut la 800, la 1.000 de lei uneori. Acest lucru mă bucură și aici eu cred că noi trebuie să fim pe măsură de patrioți, să nu apreciem numai ceea ce vine din afară, dar să apreciem și ceea ce avem aici. Apropo, în luna decembrie, cineva a numărat au fost în jur de 50 de spectacole la Chișinău, dintre care în jur de 46 au fost autohtone, deci muzică populară, folclor, muzică clasică, rock, jazz, tot ce vrei. Foarte fain, mergeți la concerte! Cu cât mai mulți oameni achită bilete și merg la concerte, cu atât se dezvoltă această latură, artiștii investesc, își cumpără instrumente, exersează, fac alte concerte și atunci ne trezim cu o cultură din ce în ce mai înaltă, mai dezvoltată, fiindcă e un feedback, noi nu putem să cântăm fără public și publicul fără artiști la fel nu are unde să vină. Așa că este mereu o interacțiune între artiști și spectatori.

Vocea Basarabiei: Și următorul spectacol la care ne inviți?

Mark Oselski: Concertul meu urmează să aibă loc în data de 25 mai, la Palatul Național, cu mulți artiști invitați – Adrian Ursu, Costi Burlacu și Corina Țepeș, o să fie și soția mea, Iulia, și copilul meu, apropo, va cânta la concertul meu. El a zis că vrea să cânte la concert, lucrează acum, și mulți alți artiști, pe care încă nu-i pot numi, urmează să fie lansat evenimentul și vă aștept pe toată lumea.

Vocea Basarabiei: Dar e ușor de organizat un asemenea eveniment?

Mark Oselski: Nu este ușor, dar este posibil și este interesant, așa că urmează să fie un spectacol super-muzical, aici nu sunt timid deja să spun, fiindcă, cum glumesc eu, la acest spectacol și cel precedent pe care l-am susținut anul trecut la Palatul Național lucrez la ele 20 de ani și 5 luni.

Vocea Basarabiei: Dar câte creații aveți?

Mark Oselski: Scrise? În total, nu știu, foarte multe. Pentru fiecare concert îs în jur de 20 de creații și de la concertul trecut la concertul viitor nu se repetă decât 3 creații, celelalte în mare parte sunt în primă audiție, scrise acum, în ultima jumătate de an, și unele pe care le-am scris mai demult, dar pe care încă nu le-a auzit nimeni. O să fie frumos, o să fie live, o să fie spectaculos, o să fie foarte emoționant, așa că oamenii la care le place frumosul sunt invitați, n-o să le pară rău cu siguranță.

Vocea Basarabiei: Și acum mi-am amintit un vers dintr-o melodie: Cât de puțin, cât de puțin/ Îi trebuiește un om…

Mark Oselski: Într-adevăr, trebuie să fim mai mulțumitori, mai lucrători și totul o să fie bine.

Vocea Basarabiei: Și ce-și dorește cel mai mult un tânăr artist?

Mark Oselski: Un tânăr artist dorește să cânte, să fie liniște, pace, sănătate, familia să-i fie bine și, într-adevăr, atâta timp cât putem să ne bucurăm și cât putem să trăim, să trăim.

Vocea Basarabiei: Dar v-a marcat în vreun fel acest război care a trecut peste 400 de zile din imediata vecinătate a Republicii Moldova?

Mark Oselski: Bineînțeles!

Vocea Basarabiei: Ce concluzii trebuie trase?

Mark Oselski: Din punctul meu de vedere, trebuie să rămânem oameni, trebuie mai puțin să urâm și mai mult să iubim, acest război ne învață încă o dată ce înseamnă egoism, ce înseamnă putere necontrolată și ce înseamnă iertare, cât de greu este uneori să dai iertare și cât de greu este uneori să primești iertare, fiindcă iertarea este o chestie mereu dialogantă, ea nu poate fi doar oferită, ea trebuie să fie cerută și trebuie să fie oferită. Eu personal îmi bag cât mai puțin capul în politică, fiindcă, în primul rând, nu știu nimic, în al doilea rând, nu rezolv nimic, tot ce pot să fac este să mențin pacea, este să mă rog, fiindcă sunt multe lucruri pe care noi pălăvrăgim și tot nu schimbăm nimic.

Vocea Basarabiei: Dar știți cum se mai zice, dacă nu te ocupi tu de politică, se ocupă ea de tine?

Mark Oselski: Știu. Eu tot mă gândesc la asta, sunt încă tânăr ca să înțeleg multe lucruri, dar ori de câte ori mă gândesc la politică, vreau să schimb tema, fiindcă mă plictisesc și mă întristez, majoritatea lucrurilor întristează, iar eu vreau să fiu bucuros, eu vreau să transmit lumină, dragoste, pace, iertare, fiindcă oamenii de asta au nevoie, oamenii nu au nevoie de război. Cineva a zis: dacă nu poți să faci mai bine, nu fă mai rău, așa că, deocamdată, aceasta este poziția mea, părerea mea. O să treacă anii, o să mai vedem, acum eu rămân pe partea iertării, pe partea păcii, pe partea liniștii și a dragostei, căci de acestea are nevoie cu siguranță toată lumea.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.