Se ştie că un număr mare de factori interacţionează pentru a determina progresul sarcinii şi rezultatul ei…
Mai puţin cunoscută este influenţa alimentaţiei deşi este acceptat faptul că statusul nutriţional al femeii afectează gestaţia şi produsul ei, iar greutatea la naştere a nou-născutului (sub 2500 g) este strâns corelată cu mortalitatea infantilă, tulburări cognitive şi de dezvoltare fizică a copilului.
Un program nutriţional adecvat are capacitatea de : a elimina aproape complet anumite malformaţii ale fătului, cum este spina-bifida, a reduce frecvenţa avorturilor spontane şi a naşterilor premature, a reduce frecvenţa şi gravitatea tulburărilor legate de sarcină, cum sunt hipertensiunea, demineralizarea osoasă, calculoza, hemoroizii, infecţiile, a favoriza naşterea unor copii sănătoşi, fizic şi mental.
In genere, nevoile de elemente nutritive (vitamine, minerale, aminoacizi şi unii acizi graşi) cresc sensibil în timpul sarcinii.
NECESARUL ENERGETIC ŞI PRINCIPIILE NUTRITIVE ÎN SARCINĂ
Necesităţile calorice: Ele cresc progresiv pe parcursul sarcinii, ajungând în ultimul trimestru la 300-400 cal/kg/zi.
- + 0 trimestrul l
- + 340 trimestrul II
- + 450 trimestrul III
Ca atare, necesarul unei gravide în condiţiile unei activităţi moderate fizice este de 2500-2800 kcal/zi, iar în condiţii de efort ajunge la 2800-3200 kcal/zi.
Regimul alimentar al gravidei nu trebuie să difere în linii mari de cel dinaintea sarcinii, dar va conţine toate principiile nutritive:
– proteine (carne, peşte, ouă, derivate),
– glucide (dulciuri, cereale şi paste făinoase),
– grăsimi (unt, untdelemn, margarină),
– săruri minerale (calciu, fosfor, fier),
– vitamine.
Luminița Suveică
