Vara se anunță fierbinte și cred că vom avea evenimente suficiente ca să ne dăm seama că în Republica Moldova viața politică este în ascendență, că politicienii vor fi forțați să nu plece în vacanță din varii motive. Și astăzi am invitat doi observatori ai elementelor constituante ale societății, ale politicului – Anatolie Golea și Nicolae Negru, care sunt oaspeții permanenți ai emisiunilor pe care le-am avut încă la Europa Liberă și le continui la Vocea Basarabiei. Deci, ne reîntâlnim în acest format ca să ne răspundă la întrebările pe care le avem noi cu dvs., cei care ne urmăriți.
Vocea Basarabiei: Întâi și întâi, vreau să vă întreb, dacă revendicarea Comratului, a proaspetei doamne bașcan și a elitei, a cremei politice din Găgăuzia, revendicarea lor de a participa la politica externă și, eventual, de a decide dacă să lase Chișinăul să introducă în Constituție orientarea proeuropeană este justificată? Cum e posibil așa ceva, ca și cum Soroca sau Bălțiul ar zice: „dar noi vrem să mergem îndărăt”? Asta vreau să ne explicați și poate să facem un pic de școlarizare pentru telespectatori, nu zicem pentru telespectatorii găgăuzi anume, care sunt, mă rog, competențele politice, administrative, am văzut că lista de pretenții pe care le înaintează deputații de diferite niveluri din Găgăuzia este mare – vor și propria legislație, propriii procurori, o bucățică de frontieră, oleacă de minister de finanțe…
Nicolae Negru: …propria vamă, inspecție fiscală ș.a.m.d. Da, acest congres pe care l-au ținut ei, așa-zis congres al reprezentanților sau al deputaților de toate nivelurile al unor foști bașcani, al unor foști membri ai executivului, nu este prescrisă nicăieri o asemenea formă de instituție și ea este făcută, trebuie să spunem, în legătură cu aceste alegeri ale bașcanului în cadrul cărora au apărut anumite divergențe privind calitatea procesului electoral.
Vocea Basarabiei: Dacă eu aș fi găgăuz, v-aș contrazice în felul următor: adică dvs. la Chișinău ați făcut o adunare națională, ați votat o rezoluție care pretinde a avea efecte juridice, dar pe noi, găgăuzii, nu ne lăsați să ne facem mica noastră adunare și să ne opunem cursului?
Nicolae Negru: Nu, nici adunarea de la Chișinău, nici adunarea de la Comrat nu poate să aibă efecte juridice, numai dacă sunt transpuse acele rezoluții sau acele decizii în anumite documente, în anumite acte juridice, dar așa, pur și simplu, că s-au adunat o mie sau două mii, sau chiar și 100 de mii de oameni, desigur că un anumit efect politic trebuie să aibă.
Vocea Basarabiei: Deci, efect politic, și nu juridic?
Nicolae Negru: Da, efect politic, și nu juridic! Politicienii trebuie să se uite câți oameni au venit la această adunare și câți s-au adunat și la Comrat, să zicem, politicienii de la Comrat și să spună că aceasta e temperatura societății, asta vor majoritatea sau poate nu majoritatea oamenilor, dar nici o obligație juridică nu rezultă din aceasta.
Vocea Basarabiei: Mai târziu o să vă întreb ce face Chișinăul cu această temperatură medie pe spital.
Anatolie Golea: O remarcă referitoare la efectele juridice, politice. Sigur că aceste adunări au efect politic pentru a demonstra ceva, dar referitor la adunarea de la Chișinău a spus foarte bine chiar Constantinov, Dmitri Constantinov, președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Parlamentul Găgăuziei. Dânsul a spus că: „Ei, mare treabă, la Chișinău au participat 70 de mii de cetățeni, asta constituie doar 2% și ei nu pot determina cursul geopolitic, vectorul Republicii Moldova”.
Vocea Basarabiei: Dar 140 de găgăuzi pot?
Anatolie Golea: Și acum, da, exact asta voiam să zic, dar la alegerile din Găgăuzia, la alegerile din Găgăuzia au participat 54 de mii de cetățeni. Deci, cu o treime mai puțin decât au fost în piață, de aceea cu atât mai mult nu poate chiar toată autonomia să determine sau să blocheze dreptul de veto. Ceea ce au făcut ei la Comrat, de fapt, este o acțiune politică de lungă durată, cu un scop mai îndepărtat, mă refer la alegerile din toamnă. Dânșii au încercat să înainteze un ultimatum guvernării, Guvernului Republicii Moldova, spunând că, uite, noi vă dăm 3 luni pentru a soluționa aceste probleme, dacă nu, noi revenim la 9 septembrie și mai organizăm un congres, și vedem ce facem. Este evident că nimeni nu o să se ocupe vara, chiar dacă tu ai zis că vara va fi fierbinte și politicienii vor lucra, nimeni nu va soluționa niște probleme importante în toiul verii, mai ales că acolo este vorba despre chestii principiale, despre modificarea Constituției ș.a.m.d. Deci, este clar, este evident deja că în septembrie ei vor organiza un nou congres în care scopul principal vor fi alegerile locale din toamnă.
Vocea Basarabiei: Dar sunt legitime revendicările lor?
Anatolie Golea: Pe Ilan Șor nu-l interesează sunt legitime sau nu, dânsul a preluat autonomia, a cumpărat, mai bine zis, postul de bașcan, dar nu numai, și multe alte instanțe, inclusiv Comisia Electorală Centrală, Adunarea Populară, am văzut.
Vocea Basarabiei: Deci, el e un fel de Abramovici care a cumpărat…
Anatolie Golea: Și pe dânsul nu-l interesează cât de legal este, dar Chișinăul trebuie să se trezească, să întreprindă anumite măsuri, să înceapă un dialog, pentru că acolo sunt oameni sănătoși la cap, ca să zic așa, chiar am vorbit cu deputați din primul parlament, dacă vă amintiți, Vladimir Capanji, Constantin Taușanji, și i-am invitat să vină la emisiune la Chișinău. Ei au spus că se tem, pentru că au altă opinie și găgăuzii sunt intoleranți față de altă opinie. Ei pot avea probleme, de aceea nu vor să vorbească în public, dar ar trebui de organizat niște mese rotunde, această comisie parlamentară, Parlamentul Republicii Moldova, Adunarea Populară a Găgăuziei, ca să li se explice cum poți în sistemul electoral actual să le acorzi o cotă de nu știu câte mandate în parlament. Deci, alegerile sunt pe liste de partid.
Vocea Basarabiei: Dar e un refren veșnic, ei erau nemulțumiți că nu au locuri.
Nicolae Negru: Asta ar fi și o federalizare a Republicii Moldova.
Anatolie Golea: Da, cu atât mai mult, ei cer reprezentativitate în organele executive, în organele de drept, în judecătorii ș.a.m.d. Eu știu că cei care au făcut Facultatea de Drept au toate posibilitățile să acceadă în judecătorie, în procuratură, indiferent de naționalitate. Noi am avut și procurorul suspendat, procurorul general suspendat găgăuz, nu i-a interzis nimeni să candideze și să obțină postul, ce s-a întâmplat ulterior e o altă discuție.
Nicolae Negru: Dar nu e din cauză că era găgăuz.
Anatolie Golea: Da, nu e din cauză că era găgăuz și exact așa, băieți, depuneți documentele la Universitatea de Stat, la Facultatea de Drept, obțineți licența și mergeți și activați.
Vocea Basarabiei: Mai mult ca atât, eu din câte înțeleg, procuratura tocmai în mod deliberat face rotația procurorilor raionali pentru ca ei să nu prindă rădăcini, să nu depindă de nemurele.
Anatolie Golea: Nu poți să le spui că îl punem pe acesta să fie procuror, nu are studii, dar e găgăuz, trebuie să le dăm cotă.
Vocea Basarabiei: Dar tocmai că aduci un procuror din Strășeni, ca să nu aibă legături de rubedenie cu localnicii și să facă justiție, și procurorii să funcționeze. Paranteză, de ce Irina Vlah a devenit inutilă în bătălia asta pentru bașcanatul Găgăuziei, ca reprezentant al partidului sau ca independent? Și altă problemă veșnică – găgăuzii nu-și găseau loc, reprezentativitate pe listele partidelor, adică am avut câțiva găgăuzi notorii care au încăput în Partidul Democrat, de exemplu, la Voronin, de ce acum nu mai sunt?
Anatolie Golea: A fost Dudoglo în Partidul Democrat și a mai fost cineva, a fost Piotr Vlah în Partidul Liberal Democrat, un partid de dreapta, sunt mai mulți și au fost…
Vocea Basarabiei: De ce nu funcționează pârtia asta?
Nicolae Negru: Dar de ce nu vorbim noi, de pildă, despre câți bulgari sunt în partide, de ce nu vorbim, de exemplu, despre ucraineni, de ce nu vorbim despre țigani, de exemplu?
Vocea Basarabiei: Romi…
Anatolie Golea: Ucrainenii sunt cea mai mare minoritate națională din Republica Moldova și cea mai numeroasă.
Nicolae Negru: Da, e cea mai mare minoritate și nimeni nu pune problema că acolo, în procuratură sau în guvern, de exemplu, de ce nu este nici un ucrainean, sau poate este, dar noi nu știm.
Vocea Basarabiei: Sau nu se etalează numaidecât asta.
Nicolae Negru: Sau nu se etalează, adică de ce această concentrare nu…
Vocea Basarabiei: De exemplu, dna Arpintin este ucraineancă-ucraineancă, ea face ziua vîșivance, este acum în componența structurii administrative, dar ea niciodată nu revendică, într-adevăr, pentru că e ucraineancă.
Nicolae Negru: Bine, dar iese cumva că un grup, 150 sau câți găgăuzi sunt în Republica Moldova, câteva procente, la drept vorbind, vrea să dicteze într-un fel și cursul de politică externă, și nu numai cursul de politică externă, dar și construcția statului, dar și împuternicirile centrului, și împuternicirile unităților teritorial-administrative. Republica Moldova, conform Constituției, este totuși un stat unitar, nu este un stat federal.
Vocea Basarabiei: De aia și vă întreb, scuzați-mi întrebarea provocatoare, a fost o greșeală că li s-a dat această autonomie teritorială, pentru că găgăuzii spun că, spre deosebire de ei, ucrainenii, bulgarii, rușii nu au un teritoriu pe care să stea compact, Taraclia nu-i comparabilă cu…
Nicolae Negru: Cum nu-i comparabilă?
Vocea Basarabiei: Ca structură administrativă, li s-a dat doar autonomie teritorială în ‘94, cu uklad.
Nicolae Negru: Păi și bulgarii pun anumită problemă, de exemplu, raionul Taraclia să fie transformat într-un…
Vocea Basarabiei: Deci a fost o greșeală sau nu?
Nicolae Negru: Bine, acum să ne întoarcem, greșeală sau nu greșeală, s-a făcut și trebuie să pornim de la ceea ce este. Putem să spunem, unii zic că a fost greșeală, s-a exagerat în anumite privințe atunci când s-au format, de exemplu, procuratură găgăuză sau, să zicem, când s-a format vamă găgăuză, inspecție fiscală găgăuză, formăm un stat în stat, care cumva nici nu se supune autorităților centrale, adică nu poți să numești un procuror în autonomia găgăuză dacă nu vrea, să zicem…
Vocea Basarabiei: Dar întrebarea mea este și mai departe, admitem tu ai un fisc găgăuz, tu aplici alte taxe, deci se dă Legea bugetului cu o anumită taxă pe automobile și?
Anatolie Golea: Acesta deja nu mai este stat unitar.
Nicolae Negru: Păi da, acesta nu este stat unitar și ceea ce propun ei e să plecăm de la stat unitar și să facem un stat federal, adică să le dăm autonomie absolută în toate domeniile.
Vocea Basarabiei: Se văd forfecuțele lui Șor, cum se zice?
Nicolae Negru: Nu, eu cred că forfecuțele de la Moscova se văd.
Anatolie Golea: Mai puțin ale lui Șor, da.
Vocea Basarabiei: Maria Zaharova & company?
Nicolae Negru: Da, sunt acolo mai…
Vocea Basarabiei: În sens că vorbitoarea, capul vorbitor al lui Lavrov.
Nicolae Negru: Maria Zaharova vorbește, dar cunoaștem aceste scheme, cunoaștem dorința federalizării Republicii Moldova în cazul Transnistriei și desigur că autonomia găgăuză să stea aici să pună umărul și ea. Adică, dacă nu iese ceva pe linia transnistreană, se încearcă să se facă același lucru pe linia de facto, să se facă pe linia găgăuză. Lucrul acesta s-a încercat și în Ucraina și ucrainenii, desigur, s-au revoltat. În Donețk ce se voia? Se voia schimbarea Constituției, se vorbea de statut special, se vorbea despre federalizarea Ucrainei, exact același lucru.
Anatolie Golea: Dar schema este una și aceeași, peste tot este aplicată. Noi nu putem vorbi, Vasile, despre faptul că a fost o greșeală sau nu.
Vocea Basarabiei: De ce, n-are rost sau vedem efectele, nu?
Anatolie Golea: Pentru că deja s-a făcut, nu putem să analizăm de la înălțimea zilei de azi ce a fost în 1994. Vă amintiți? Era o stare de conflict, trebuia o soluție, s-a găsit această soluție, Mircea Snegur, cine acolo, în anturajul lui, au acceptat o discuție, eu vorbeam în ultima emisiune cu Andrei Baștovoi, deputat în primul parlament, care îmi povestea cum a fost. Bine, și noi ținem minte, dar dânsul a participat nemijlocit și dânsul povestea atunci când au intrat trupele acelea, vă amintiți, ca să dezamorseze conflictul, au adus niște trupe…
Nicolae Negru: Parașutiștii de la Bolgrad au intrat.
Anatolie Golea: Parașutiștii de la Bolgrad, exact. A fost o înțelegere între Mircea Snegur și aceștia că vin liniștit, dezamorsează. Și ei, până la urmă, nu au respectat. Zice: „Atunci când au venit, au început să-i îmbrățișeze și să spună «мы вас освободили» (v-am eliberat) și acum o să aveți autonomie”. Și-au băgat coada și au schimbat multe lucruri în acea autonomie, care trebuia să fie una culturală. Intențiile au fost nobile, eu înțeleg foarte bine că cei care au vrut atunci să soluționeze, au vrut să păstreze limba găgăuză, să fie o autonomie mai mult culturală. De ceea ce s-a întâmplat sunt vinovate toate guvernările, nu numai cei care au adoptat legea.
Vocea Basarabiei: Dar era și presiunea…
Nicolae Negru: Dar atunci s-a vorbit totuși că anumite lucruri au fost făcute prin corupere, prin cumpărarea unor politicieni și din anturajul lui Mircea Snegur, care au introdus în proiectul cela de statut al autonomiei găgăuze lucruri ce nu figurau atunci când se discuta despre asta.
Vocea Basarabiei: Bine, dar Consiliul Europei era foarte mulțumit atunci, spunea: „Iată, am dezamorsat o bombă”?
Anatolie Golea: Dar este o chestie…
Nicolae Negru: Dar unii reprezentanți spuneau în discuții particulare, spuneau că se trece o anumită limită, fiindcă aceste autonomii pe criterii etnice prezintă anumite probleme și peste un timp s-a ajuns la ceea ce spuneau ei.
Anatolie Golea: Și pe parcurs tot li s-au dat alte atribuții, alte împuterniciri, care chiar nu sunt prevăzute de legislație, s-a uitat de autonomia culturală. Un singur exemplu vreau să aduc aici, la congresul separatist din 2 august 1990, atunci când a fost proclamată republica găgăuză separatistă, s-a vorbit foarte mult în limba găgăuză. Eu îmi amintesc vag, dar s-a vorbit, poate juma la juma în găgăuză și rusă. La congresul recent care a avut loc ce am văzut? În timp de două ore a fost o singură luare de cuvânt, poate mi-a scăpat, poate două, în limba găgăuză. Deci, limba găgăuză nu se mai vorbește în Găgăuzia. Pentru ce a fost creată această autonomie? Pe site-urile oficiale, eu tot timpul îi spun Irinei Vlah și la toți demnitarii de acolo, nu este practic limba găgăuză. Și ultimul exemplu în acest sens – tipărirea buletinelor la alegerile bașcanului din Găgăuzia, 95% din 94 de mii de buletine, 86 de mii, pare-se, au fost în limba rusă, 4 mii în limba găgăuză și 3 mii în limba română. Asta ce fel de autonomie găgăuză este, dacă 95% din buletine se tipăresc în limba rusă?
Vocea Basarabiei: De ce Irina Vlah a căzut sau a abdicat, adică ea, care era destul de radicală în raport cu Chișinăul, iată că găgăuzii vor pe cineva și mai radical, de ce?
Anatolie Golea: Aici cum se zice în limba rusă «ничего личного, чистый бизнес» („nimic personal, pură afacere”). Acolo este vorba de business, de interese corporative, de gașcă. Deci, acolo s-au făcut foarte mulți bani, inclusiv din contul granturilor europene, americane ș.a.m.d. Irina Vlah și-a plasat oamenii ei în toate structurile, toate tenderele, toate reparațiile, toate granturile erau repartizate printre oamenii ei. Adunarea Populară din Găgăuzia era foarte nemulțumită de ce face Irina Vlah, cum a monopolizat, trebuie să apreciem din punct de vedere de business, ea a procedat extraordinar, aproape ca Vlad Plahotniuc în Chișinău. Și ei, aceștia din Adunarea Populară, la fel, fiecare are business mai mic sau mai mare. Ei voiau să scape de Irina Vlah odată și odată, nu în zadar au stabilit și data alegerilor foarte devreme, că împuternicirile ei expiră hăt în a doua jumătate a lunii iulie, dar, până la urmă, Irina Vlah, iarăși, s-a orientat foarte bine, chipurile a fost neutră în campanie electorală și atunci când toți s-au întors împotriva Chișinăului s-a alăturat și ea, pentru că ea intenționează să-și păstreze businessul în Găgăuzia și să facă politică la nivel național, să devină membru al unui partid și să candideze la postul de președinte. Asta deja este clar, se vede ce se face. Și, apropo, la acest congres al găgăuzilor s-a vorbit despre orice, numai nu despre problemele găgăuzilor, rezoluția a fost scrisă din timp și ei au votat-o, iar în luările de cuvânt aproape nu s-a vorbit despre aceste probleme care sunt acolo, s-a făcut critică la adresa Chișinăului, vectorului european și integrării europene. Atât doar a fost și acum Irina…
Vocea Basarabiei: Adică, pretenția față de Irina Vlah nu este pe palierul găgăuz?
Anatolie Golea: Nu, este pe palier de business, de întreprinzător. Și Șor este foarte abil, i-a chemat pe cei mai influenți businessmeni din Adunarea Populară și le-a promis cine va fi vicebașcan și va lua toate hotărârile importante, le-a spus că Evghenia Guțul va sta în birou și va fi un bașcan formal, nu se va implica în afacerile lor. Ei, de fapt, nu știu, dar să-i întrebe pe politicienii de la Chișinău, unii au stat și la închisoare din cauza lui Șor, ei nu știu cum Șor își respectă cuvântul dat. Până la urmă, ei o să se convingă că o să rămână cu nimic, pentru că dacă îl lasă pe Șor în grădină, în ogradă, el papă tot ce este acolo.
Vocea Basarabiei: De ce Irina Vlah a plecat, în general, din sfera politicului în business și de ce găgăuzii nu au reprezentare în partidele clasice de la Chișinău, ca să intre în parlament pe portița asta?
Nicolae Negru: Dar ea nu a plecat, ea se vede ca un factor…
Vocea Basarabiei: Continuă să fie a socialiștilor?
Nicolae Negru: Nu atât a socialiștilor, cât a Moscovei în continuare, Moscova o folosește. Ea a avut un cuvânt greu de spus în ceea ce s-a întâmplat acum în campania ei electorală, de exemplu, dar ea a fost totalmente de partea celora care luptau împotriva Chișinăului. Adică s-a dat și ea cu Șor, dar Șor se vede că îndeplinește o comandă de la Moscova, nu numai afacerea lui, și Vlah acum este în continuare împinsă în prim-plan, o să intre într-un partid sau nu o să intre, dar o să candideze și o să aibă susținere în campania electorală prezidențială viitoare, desigur. Și se vede ca un centru, așa, sau, să zicem așa, ca un factor prorusesc important în Republica Moldova și asta…
Vocea Basarabiei: Exponentul acestor forțe?
Nicolae Negru: Exponentul acestor forțe. Deocamdată, ei nu au pe altcineva și ea este destul de vizibilă, și ea o să aibă anumite dividende din cauza asta, numai în felul acesta ea o să-și poată păstra și afacerile de acolo din autonomia găgăuză. Nu sunt sigur că pe toate și le va păstra, dar o să fie tolerată, adică nu o să pățească ceea ce au pățit ceilalți bașcani, ceilalți președinți ai executivului, i-au măturat și acum nu-i aude și nu-i vede nimeni, încearcă ei să mai revină acolo, dar nu li se dă voie.
Vocea Basarabiei: De ce Moscova nu a găsit altă pârghie, altă rangă decât Șor? A renunțat la socialiști, la Voronin?
Nicolae Negru: Nu, Moscova nu a renunțat nici la socialiști, dar socialiștii sunt foarte prudenți acum, de Voronin nici nu mai vorbim, Voronin e…
Vocea Basarabiei: Cu termenul expirat, politic vorbind?
Nicolae Negru: Și cu termenul expirat, dar în afară de asta, Voronin este orgolios. El e ca motanul cela care stă deoparte și, uneori, mai spune câte ceva.
Vocea Basarabiei: Mai ales după Kozak istory.
Nicolae Negru: Da, după „memorandumul Kozak”, nu are încredere în Voronin. Voronin, prorus așa cum este, are o anumită poziție, o anumită demnitate, pe care nu o are Dodon. Dar Dodon este vulnerabil acum, nu se știe încotro duc procesele lui, se va vedea. De fapt, Șor s-a autopropus, Șor cu inițiativele lui…
Anatolie Golea: Relațiile lui Jasmin cu Peskov, cu Kremlinul…
Nicolae Negru: Da, el s-a autopropus, și chiar a făcut anumite favoruri, anumite gesturi, când zicea că va merge el să se întâlnească cu Putin, dacă Maia Sandu nu vrea să meargă, adică el a dat de înțeles că războiul din Ucraina nu înseamnă nimic pentru dânsul, faptul că Putin comite crime de război ș.a.m.d., el businessul și pielea lui, de fapt, le pune pe primul plan.
Vocea Basarabiei: Ce câștigă el din asta, din relația cu Moscova, își asigură imunitate juridică, el crede că astfel va scăpa de pușcărie?
Nicolae Negru: Nu, el speră că va scăpa, dar nu cred că va scăpa și nu cred că Moscova îl va folosi și pe urmă, gata, îl va ierta pentru ceea ce i-a făcut el Moscovei împreună cu Plahotniuc. Dar de ce să nu-l folosească atâta timp cât el se autopropune? (…)
