UE urmează să aloce încă 40 de milioane de euro pentru armata Republicii Moldova, după noile dezvăluiri despre eforturile Rusiei de a răsturna guvernul pro-occidental, iar cea mai mare parte a acestui ajutor va fi cheltuită pentru procurarea unui „radar terestru mobil de supraveghere cu rază lungă de acţiune” care va ajuta R. Moldova să-şi controleze spaţiul aerian, potrivit unui memorandum intern al UE datat 13 martie, și văzut de publicaţia „EUobserver”.
Restul banilor vor fi alocaţi pentru vehicule tactice uşoare de mare mobilitate şi vehicule de tip pick-up, motostivuitoare, autobuze şi camioane, echipamente de comunicare, precum şi hardware şi software anti-hacking.
Banii vor fi alocați din Fondul European pentru Pace (EPF), un fond comun de 8 miliarde de euro creat de ţările UE, unde care cea mai mare parte este cheltuită pentru Ucraina.
Achiziţiile pentru Moldova vor fi gestionate de Estonia, prin Centrul pentru Investiţii în domeniul Apărării.
Germania, România, Marea Britanie şi SUA ajută, de asemenea, Republica Moldova să îşi consolideze forţele armate pe bază bilaterală, se mai arată în documentul UE văzut de EUObserver.
De asemenea, Statele Unite „îşi vor creşte probabil angajamentul substanţial în 2023 până la un nivel apropiat, dar inferior” noului grant de 40 de milioane de euro al UE, se arată în nota memorandumului.
Pe de altă parte, Moldova însăşi intenţionează să-şi cumpere „un sistem radar de supraveghere aeriană, în completarea radarului propus în cadrul acestei măsuri de asistenţă”, menţionează nota de informare.
Achiziţiile de radare vin după ce Rusia a lansat mai multe rachete prin spaţiul aerian al Republicii Moldova pentru a lovi ţinte din Ucraina în ultimele luni. Pe de altă parte, UE şi SUA şi-au intensificat în ultima vreme avertismentele că Rusia plănuieşte o lovitură de stat în Moldova pentru a-i înlătura pe liderii săi prooccidentali, care au depus anul trecut o cerere de aderare la UE.
„În ultimele luni am văzut că Moldova a devenit din ce în ce mai mult o ţintă pentru acţiunile maligne ale Rusiei – interferenţe străine, dezinformare, atacuri hibride”, a declarat luni, 13 martie un purtător de cuvânt al serviciului de acţiune externă al UE, pentru EUObserver.
„Scopul acestor acţiuni este de a submina şi destabiliza ţara, de a submina guvernul şi administraţia pro-reformă, anticorupţie şi pro-UE din Moldova”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
UE a investit deja 47 de milioane de euro în modernizarea armatei Republicii Moldova în 2021 şi 2022, dublând efectiv bugetul pentru apărare.
În total, europenii au alocat peste 1,09 miliarde de euro sub formă de împrumuturi şi granturi, începând din octombrie 2021, „pentru a consolida rezilienţa Republicii Moldova” în sens mai larg, inclusiv asistenţă bugetară şi ajutor umanitar pentru a face faţă valului de refugiaţi ucraineni.
Experţi ai UE în domeniul apărării cibernetice şi al măsurilor de contrapropagandă au lucrat cu autorităţile de la Chişinău pentru a contracara Rusia, a precizat luni purtătorul de cuvânt al UE.
Serviciul de politică externă al UE elaborează, de asemenea, un „concept” pentru o nouă misiune civilă care să consilieze autorităţile moldoveneşti cum să gestioneze situaţia, dar aceasta se află încă într-un „stadiu incipient”, a mai spus purtătorul de cuvânt.
Invitat în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție”, ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că au loc deja discuții cu partenerii de dezvoltare privind dotarea Armatei Naționale cu echipamente speciale de supraveghere a spațiului aerian.
„Sistemul de interceptare a rachetelor este unul extrem de costisitor, însă autoritățile Republicii Moldova depun eforturi sporite pentru consolidarea, cel puțin, a capacităților de monitorizare a spațiului aerian. Clar că trebuie să avem și capacitatea de a intercepta aceste rachete, dar ceea ce este actualmente în dotarea Armatei Naționale nu poate să acopere tot teritoriul țării. Folosim resursele pe care statul le-a alocat domeniului apărării, adică majorarea bugetară, suntem în discuții cu câțiva producători și în timpul apropiat vom consolida capacitatea de monitorizare a spațiului aerian”, a explicat ministrul Apărării.
