Comisia Europeană analizează diferite riscuri privind prețurile pentru gaz în contextul războiului din Orientul Mijlociu și posibilele acte de sabotaj la conductele baltice. Diplomați și oficiali UE de rang susțin că, în ciuda scăderii prețurilor la energie și a situației bune a stocurilor de gaze din UE, aprovizionarea în această iarnă ar putea fi afectată de războiul Israel-Hamas și de potențialele acte de sabotaj asupra infrastructurii de gaze.
Deși Comisia Europeană anunță că nu există „niciun indiciu de efecte negative”, Germania și Franța cer prelungirea termenului până la care statele membre UE pot oferi ajutoare consumatorilor care se confruntă cu prețuri ridicate la energie. Măsurile de plafonare urmează să înceteze la sfârșitul acestui an.
Belgia, Olanda, Danemarca, Estonia și Finlanda susțin însă că extinderea termenului nu e oportună și că banii folosiți pentru subvenții ar trebui direcționați către investiții în eficiență energetică și în economisirea energiei.
Amintim, la maximul crizei energetice, generată de întreruperea livrărilor rusești către Europa, prețurile au ajuns la peste 300 de euro/Mwh, dar pentru o perioadă limitată de timp. Statele membre au convenit ca plafonul de preț să intre în vigoare dacă prețurile ating 180 euro pe megawatt oră timp de trei zile consecutive.
Germania se numără printre cele 10 țări care au semnat un document inițiat de Austria, care solicită în schimb creșterea producției de energie regenerabilă, care să ajungă la 45% din total în 2030, un obiectiv superior decât cel deja stabilit, de 42,5%.
Documentul, trimis Comisiei Europene în acest weekend, solicită prelungirea facilităților introduse în timpul crizei, care au permis statelor membre să accelereze autorizarea parcurilor eoliene și a celor de energie solară.
