Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție din Republica Moldova, a fost invitata jurnalistului Vitalie Cojocari, la Euronews România, unde a făcut mai multe declarații despre dosarele în care sunt cercetați Veaceslav Platon și Vladimir Plahotniuc.
Principalele declarații făcute de Veronica Dragalin, șefa PA, în direct la Euronews România:
- Dacă ne concentrăm la volumul de cazuri, mai ales cazuri mici de corupție, n-am avea destul loc în închisorile din Moldova, dar asta nu ar fi o soluție pentru a combate fenomenul de corupție în țara noastră.
- Trebuie să ne concentrăm pe marile cazuri de corupție, să avem un impact mai mare în țară. Ar putea însemna mai puține cazuri, dar unele la persoane de la cel mai înalt nivel.
- Totodată, ce am avut în vedere a fost aspectul de a confisca banii criminalilor. Cred că cetățenii de râng care își doresc să aibă o iarnă, ca să poată plăti facturile la gaz sau vor să aibă un drum mai bun sau o școală, ei ar simți bani confiscați care ajung în bugetul statului.
Veronica Dragalin, despre cazul Veasclav Platon. „Un procuror din Moldova nu poate să zboare la Londra să-l caute”
Șefa PA a fost întrebată de jurnalistul Vitalie Cojocari despre cazul lui Veaceslav Platon, un afacerist moldovean dat în urmărire internațională care se află la Londra.
Întrebată când o să fie adus Platon în Republica Moldova, Dragalin a dat detalii despre demersurile procurorilor moldoveni.
„Noi, procurorii, avem legi pe care trebuie să le respectăm. Jurnaliștii de multe ori au surse, au posibilități de a face lucruri pe care noi, procurorii, nu le putem face. Un procuror din Moldova nu poate să zboare la Londra să-l caute pe Veasclav Platon.
Noi trebuie să respectăm legile care există în sistemul internațional, de a ne adresa prin comisii rogatorii ca statul străin să depună eforturi de a căuta persoana în țara respectivă, prin respectarea legilor din țara aceea.
Noi, în Republica Moldova, am luat toate măsurile necesare să ne adresăm statului străin să-l caute pe domnul Platon și să ne dea un răspuns prin canalele oficiale”, a afirmat ea.
„Dacă ar fi adus în Republica Moldova, (…) sunt cazuri deja pe rol în instanță de judecată care-l vizează pe domnul Platon, sunt altele la fața de urmărire penală, chiar la sfârșitul acestei etape de urmărire penală. Dacă nu reușim să-l aducem prin canale oficiale, legea modificată în Republica Moldova ne-ar permite să mergem înainte în lipsa lui, asta ne-ar permite (…) dacă obținem o condamnare, ar putea inclusiv să aibă un element de a confisca bunuri”, a explicat ea.
Întrebată câți bani sunt sub sechestru în Republica Moldova din banii lui Platon, Dragalin a afirmat că în acest moment nu dispune de o cifră exactă. „În acest moment noi avem mai multe dosare, nu doar unul. Nu am o cifră aproximativă”, a menționat ea.
Veronica Dragalin nu știe în ce țară se află Vlad Plahotniuc. „Cifra aproximativă a prejudiciului este aproximativ 40 de milioane de euro”
„Din punctul de vedere a ceea ce ne permite legea, noi nu știm în ce țară se află Vladimir Plahotniuc. Nu este un impediment. Putem merge înainte să folosim aceeași lege care permite să mergem cu dosarul în judecată în lipsa lui, dacă am demonstrat judecătorului că am încercat să-l localizăm prin toate eforturile.
În luna august, am depus un demers să mergem înainte în lipsa lui Plahotniuc. Mai sunt alte cereri care au fost depuse de avocații lui, încă merge mai departe procesul. Sperăm să putem merge înainte dacă toate probele demonstrează că au comis infracțiunile pe care le-am înaintat, putem avea o condamnare.
Vă pot spune că cifra aproximativă a prejudiciului este aproximativ 40 de milioane de euro”, a menționat Dragalin , în direct la Euronews România.
Dosarul lui Ilan Șor, fostul primar al Orheiului. „Investigăm finanțarea ilegală a unui partid politic”
Întrebată de ce a cerut ca partidul lui Șor să fie declarat neconstituțional, Veronica Dragalin a afirmat că Procuratura Anticorupție nu a solicitat acest lucru.
„Noi avem un dosar penal care vizează și partidul Șor. Investigăm finanțarea ilegală a unui partid politic și dacă ajungem la finalitate cu o condamnare, inclusiv a partidului Șor ca persoană juridică, ar fi posibilă lichidarea partidului Șor. Din punct de vedere al Codului Penal, asta este calea pe care Procuratura Anticorupție o urmează”, a afirmat ea.
Cât despre colaborarea cu serviciile de informații, șefa PA a spus că „sunt situații cum este dosarul care vizează partidul Șor în care trebuie să întreprindem măsuri speciale sau percheziții la foarte multe persoane în fiecare zi”.
„Noi, ca Procuratură, nu avem suficienți ofițeri. Avem numai opt ofițeri de urmărire penală și șapte ofițeri de investigați în instituția noastră. Când avem o operațiune așa mare, lucrăm cu ofițerii de la Centrul Național Anticorupție (CNA), dar ne adresăm și altor organe, cum ar fi SIS care ajută la filaj sau alte măsuri”, a punctat ea.
Cum colaborează Procuratura Anticorupție din Republica Moldova cu DNA și Parchetul European
Dragalin a vorbit și despre dosarele instrumentate în colaborare cu DNA și Parchetul European.
„Cu DNA luna trecută, în luna octombrie, am fost la București și ne-am întâlnit cu omologii noștri din România să învățăm din experiența României cu lupta anticorupție.
Avem dosare penale în Moldova unde foarte des ne adresăm prin comisii rogatorii către România pentru că mulți dintre infractorii noștri au legături cu România, bani cu care pleacă în România. Lucrăm foarte apropiat cu autoritățile din România pe dosare”, a detaliat șefa PA.
„Cu doamna Kovesi (șefa Parchetului European) avem planificată o întrevedere săptămâna viitoare. Plec la Bruxelles și la Luxemburg. O să am discut mai multe detalii”, a adăugat ea.
Întrebată despre un caz în care procurorii din Republica Moldova colaborează cu Parchetul European, Dragalin a afirmat că există mai multe spețe în care a cerut sprijinul României.
Cât de gravă este corupția din Republica Moldova
„În cariera mea mai recentă am fost procuror federal în SUA. Eram specializată în cazuri de corupție. În Moldova, populația este mult mai mică decât teritoriul în care eram eu procuror, unde reprezentam o populație de 19 milioane de persoane.
Dacă ne uităm la procentul de cazuri de corupție la un nivel foarte înalt, aici în Republica Moldova sunt mult mai multe și mai grave decât în teritoriul în care am acționat înainte de ajunge în Moldova.
De exemplu, Procuratura Anticorupție a trimis în judecată luna trecută un caz care vizează fostul președinte al Republicii Moldova și tot luna trecută am trimis în judecată un caz care-l vizează pe procurorul general suspendat. Este vorba despre corupția la nivelul cel mai înalt
Corupția este o problemă foarte mare pentru Republica Moldova și trebuie să depunem toateo eforturile să combatem această problemă, asta înseamnă reformarea Procuraturii Anticorupție ”, a detaliat ea.
Mesajul Veronicăi Dragalin pentru moldovenii care vor condamnarea marilor corupți. „Cazurile complexe de corupție durează”
„Înțeleg că se așteaptă de mult timp să avem o schimbare în țara noastră, dar totodată trebuie să înțelegem că legea prevede câteva proceduri care nu ne permit să avem o justiție cu finalitate peste noapte.
Vă pot da ca exemplu ultimul caz la care am lucrat în SUA, unul de investigație care a început în anul 2015 și a ajuns pe masa judecătorilor în anul 2020. După asta, procesul de judecată cu jurați a avut loc în iunie 2022. A fost ultimul meu proces. Cazul nu este gata pentru că există și procesul de apel. Este un sistem în care funcționează bine în SUA.
Cazurile complexe de corupție durează”, a explicat ea.
Veronica Dragalin a amintit despre cazul procurorului general suspendat al Republicii Moldova, care a pornit în octombrie 2021.
„În 12 luni, procurorii au terminat investigația, au obținut probe inclusiv de pe hotare și au trimis cazul pe masa judecătorilor. Pentru mine ca procuror este un caz pozitiv”, a spus Dragalin.
Despre dosarul prin care a fost selectată ca șefă a Procuraturii Anticorupție
Întrebată despre cum a decurs procesul prin care a fost selectată și despre acuzațiile că ministrul Justiției ar fi furnizat informații false, Dragalin nu a dorit să comenteze.
„Nu vreau să comentez informații care au ajuns în spațiul public printr-o gravă infracțiune, o intruziune în viața privată a unei persoane. Dacă aș comenta conținutul acestei discuții, am încuraja astfel de oameni să comită astfel de infracțiuni. Nu voi comenta aceste informații care au apărut în spațiul public”, a specificat șefa PA.
