În timp ce autoritățile au reușit până în prezent să asigure securitatea energetică a țării, economia s-a contractat semnificativ în 2022, reflectând repercusiunile războiului Rusiei din Ucraina, iar în 2023 se așteaptă o redresare modestă.
Implementarea continuă și hotărâtă a programului are o importanță critică în crearea unui fundament solid pentru o creștere puternică, durabilă și favorabilă incluziunii, pentru catalizarea finanțării externe și consolidarea impulsului de reformă. Constatările aparțin misiunii Fondului Monetar Internațional, condusă de Ruben Atoyan, care în perioada 1-14 martie a purtat discuții cu autoritățile Republicii Moldova.
Discuțiile au avut loc în contextul evaluării a treia a programului susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF). La finele discuțiilor, Ruben Atoyan a declarat că echipa FMI și autoritățile de la Chișinău au ajuns la un acord la nivel de experți privind politicile economice necesare pentru finalizarea evaluării a treia a programului, potrivit IPN.
Acest acord urmează a fi aprobat de conducerea FMI și Consiliul de directori executivi al FMI până la finele lunii aprilie. În urma finalizării evaluării curente, Republica Moldova va putea accesa 70,95 milioane de Drepturi Speciale de Tragere, echivalentul a circa 94,40 milioane de dolari. Suma totală debursată în cadrul programului va fi de circa 369,30 milioane de dolari.
Ruben Atoyan a menționat că programul se realizează, în linii mari, în parametrii conveniți, în pofida unor circumstanțe dificile și a unor crize ce se derulează concomitent.
Autoritățile au respectat toate criteriile de performanță cantitative. Reformele structurale avansează treptat, dar mai sunt necesare eforturi pentru a promova integritatea, capacitățile și independența celor mai importante instituții din domeniul prevenirii și combaterii corupției și pentru a consolida aplicarea cadrului legal anticorupție.
S-au înregistrat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește eliminarea ineficienței și a inechităților din sistemul fiscal, inclusiv prin instituționalizarea procesului de evaluare a facilităților fiscale ca parte componentă a procesului bugetar anual.
„Noul guvern a reiterat angajamentul ferm de a implementa programul și dat semnale clare că este hotărât să promoveze cu fermitate politici bugetar-fiscale prudente care să fortifice reziliența economiei. Dată fiind probabilitatea destul de mare de materializare a riscurilor, este în continuare extrem de important de promovat politici adecvate care să fie susținute de partenerii externi prin acordarea suportului bugetar”, a remarcat Ruben Atoyan.
Misiunea FMI atenționează că perspectivele creșterii economice sunt periclitate de riscuri semnificative de înrăutățire a situației. Prelungirea șocurilor energetice sau manifestarea șocurilor noi în sectorul energetic ar putea duce la presiuni asupra balanței de plăți și bugetului, reducerea consumului și pierderea productivității, posibil punând la încercare coeziunea socială.
