Ministerul de Externe din România a venit cu o reacție, după ce Parlamentul de la Chișinău a adoptat în lectură finală proiectul de lege prin care sintagma ”limba moldovenească” este înlocuită cu ”limba română” în toate actele, inclusiv în Legea Supremă.
Într-o declarație oficială, MAE român subliniază că adoptarea acestei legi ”are o profundă semnificaţie simbolică, întrucât restabilește adevărul ştiințific cu privire la denumirea limbii oficiale a Republicii Moldova şi confirmă statutul limbii române de limbă oficială a Republicii Moldova”.
„Legea adoptată de Parlamentul de la Chişinău implementează Hotărârea din 2013 a Curţii Constituţionale privind interpretarea articolului 13 alin. (1) din Constituţie, în corelare cu Preambulul Constituţiei şi cu Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova. Adoptarea Legii menţionate are o profundă semnificaţie simbolică, întrucât restabileşte adevărul ştiinţific cu privire la denumirea limbii oficiale a Republicii Moldova şi confirmă statutul limbii române de limbă oficială a Republicii Moldova. De asemenea, reconfirmă comunitatea de limbă, istorie şi cultură dintre România şi Republica Moldova”, arată comunicatul de presă al MAE român.
Instituția mai subliniază că ”adoptarea Legii demonstrează totodată maturitatea societăţii din Republica Moldova şi aderenţa sa la spaţiul de valori pe care se fundamentează Uniunea Europeană.
„Prin acest pas sunt consolidate pe mai departe relaţiile bilaterale speciale existente între România şi Republica Moldova, reflectate într-o cooperare deschisă şi robustă, orientată către reformarea democratică a Republicii Moldova şi integrarea acesteia în Uniunea Europeană, în conformitate cu Parteneriatul Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, încheiat la 27 aprilie 2010”, conchide MAE.
Menționăm că Legea privind limba română a fost votat de 57 de parlamentari ai PAS și de deputatul neafiliat Gaik Vartanean.
Proiectul mai prevedere ca Sărbătoarea Națională „Limba noastră”, așa cum este denumită în prezent în Hotărârea Parlamentului cu privire la zilele de sărbătoare și în Codul muncii, să se numească „Limba română”.
Potrivit autorilor, condițiile ce au impus elaborarea prezentului proiect de lege rezultă din necesitatea și obligativitatea implementării unor considerente cu valoare constituțională. Acestea se conțin în actele Curții Constituționale.
