Mai mult de un an de război în Ucraina, mai exast 380 de zile. Cum Republica Moldova face față provocărilor generate de invazia Rusiei în țara vecină? Colega Valentina Ursu discută cu Robert C. Schwartz, jurnalist Deutsche Welle (DW) despre R Moldova de pană la agresiunea rusă în Ucraina si despre cum e trăit în aceste vremuri.
Vocea Basarabiei: Cum era văzută Moldova de până la război și cum e văzută Moldova în timpul războiului?
Robert C Schwartz: Imaginea Moldovei s-a schimbat radical. Odată cu venirea la putere a politicienilor proeuropeni, și mă refer aici și la președinta Maia Sandu, dar și la guvernul proeuropean, condus până nu demult de Natalia Gavrilița, pe care am văzut-o la Berlin anul trecut la conferința ceea internațională cu donatori, o conferință pe care a inițiat-o România împreună cu Franța și cu Germania, și un curs proeuropean care este continuat de noua echipă, parțial noua echipă, condusă de Dorin Recean. Moldova – și asta s-a înțeles, în sfârșit, și în cancelariile occidentale – are o poziție expusă după începerea războiului în Ucraina, după startul agresiunii rusești împotriva poporului și statului ucrainean. A spus-o, de altfel, și fosta șefă a Ministerului Apărării de la Berlin, dna Lambrecht, când a fost la Chișinău și a promis totuși un sprijin financiar și militar pentru Moldova, indiferent dacă Moldova este sau nu stat neutru, pentru că vorbim aici despre un statut care este consfințit în Constituție, dar știm din interviurile noastre, printre altele și cu președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, că neutralitatea unui stat nu înseamnă că acest stat trebuie să fie în imposibilitatea de a se apăra într-o situație de invazie, agresiune, criză. Deci, Moldova are o poziție expusă, o poziție care este recunoscută și la Berlin, și în celelalte state occidentale, Moldova a primit împreună cu Ucraina statutul de țară-candidată pentru aderare la Uniunea Europeană și, evident, și Uniunea Europeană, dar și ceilalți aliați se uită cu mare atenție la încercările de manipulare, de propagandă, de diversiune care vin nu numai dinspre Transnistria, încercări care ar putea destabiliza, evident, Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: Apropo, mesajele care vin din Rusia încearcă să demonstreze că neutralitatea ar însemna că Moldova nu ar trebui să-și întărească forțele de securitate, iar pe de altă parte, provocări sunt suficiente, riscuri, amenințări și despre acestea se vorbește mult în ultimul timp.
Am văzut acum, chiar joi, acea tentativă de lichidare a liderului transnistrean Krasnoselski, despre care se vorbește nu numai la televiziunile din regiunea separatistă din Transnistria, sunt manipulări, sunt dezinformări.
Vocea Basarabiei: A fost o reacție din partea serviciilor din Kiev, dar au fost comentate și de Federația Rusă, și de exponenții opoziției din Republica Moldova.
Robert C Schwartz: Da, sunt minciuni, sunt provocări care sunt folosite ca arme în acel război pe care Rusia îl poartă nu doar din 2022 încoace împotriva statelor foste membre ale Uniunii Sovietice care s-au decis să urmeze un parcurs proeuropean. E acel război hibrid care face 10 ani, cred, sau chiar mai mult, adică e un război hibrid continuu la care sunt expuși nu numai cetățenii din fostele republici sovietice, ci și vecinii de dincolo de granița fostei URSS. Un război hibrid în combinație cu războiul propriu-zis în Georgia în 2008, vedem situația din Transnistria, unde prezența militarilor ruși continuă, deși Rusia s-a obligat prin tratate internaționale să-și retragă trupele încă în 1999 la Istanbul, vedem că tot în Transnistria, la Cobasna, există acel depozit de muniție și armament de pe vremea Uniunii Sovietice. Se spune că ar fi cel mai mare depozit de muniție și armament din Europa și evident că aceste locuri pot fi folosite în scop propagandistic de Kremlin și de aliații Kremlinului.
Parcursul proeuropean nu poate fi deturnat de nicio forță, dar poate fi întârziat, pot fi ridicate obstacole, ceea ce Rusia încearcă nu numai în Ucraina prin acest război, ci și în Republica Moldova printr-o diversiune continuă nu numai în Transnistria.
Vocea Basarabiei: Dar credeți că Rusia ar putea, ar vrea să mențină Republica Moldova în zona sa de influență și în continuare? Pentru că Republica Moldova, ca și Ucraina, în vara anului trecut au obținut acest statut de țări-candidate pentru aderare la Uniunea Europeană și mulți își pun întrebarea: mai poate fi deturnat acest parcurs european?
Robert C Schwartz: Parcursul proeuropean nu poate fi deturnat de nicio forță, dar poate fi întârziat, pot fi ridicate obstacole, ceea ce Rusia încearcă nu numai în Ucraina prin acest război, ci și în Republica Moldova printr-o diversiune continuă nu numai în Transnistria. Ceea ce mi se pare mie foarte-foarte important este mesajul care vine de la Chișinău. Primul ministru Dorin Recean spune și astăzi că în Moldova, în toată Moldova, e pace, situația e stabilă, sunt îndemnuri către populație să se informeze doar din surse oficiale, de la autoritățile constituționale, să nu cadă în capcana manipulării, în capcana dezinformării, în capcana propagandei, instrumente care sunt folosite cu multă abilitate de trollii Kremlinului și de partenerii politici, așa-numiții parteneri politici din regiunile separatiste.
Modul în care reacționează atât președinta Maia Sandu, cât și guvernul, condus acum de Dorin Recean, este extrem de responsabil, este un mod responsabil de a răspunde corect și fără prea mare vâlvă la încercările de diversiune care, repet, vin din interior și din exterior.
Vocea Basarabiei: Opoziția protestează, simpatizanții Partidului „Șor” împreună cu fruntașii acestei formațiuni organizează cu regularitate proteste în centrul Chișinăului, revendicările sunt diferite – de la achitarea integrală a facturilor până la „Jos Maia Sandu!” și provocarea alegerilor parlamentare anticipate. Și deputații din Blocul comuniștilor și socialiștilor au protestat și după ce majoritatea parlamentară a decis ca sintagma „limba moldovenească” să fie înlocuită cu limba română. Aceste proteste ar putea să complice situația în Republica Moldova? Și cum ar trebui să reacționeze autoritățile la aceste proteste?
Robert C Schwartz: Cred că autoritățile de la Chișinău au reacționat până acum excelent, cu pragmatism, cu hotărâre, dar și cu o anumită pricepere în a nu acorda o importanță, să zicem, isterizantă unor semnale îngrijorătoare, dar e important ca cetățenii Republicii Moldova să fie liniștiți și să aibă încredere în cei care îi conduc, pentru că încercările vor fi și din interior, și din exterior, iar încercările din interior vedem că cetățeni ai Republicii Moldova care duc o viață grea, sunt oameni săraci, într-o stare socială precară, sunt foarte deschiși pentru a veni pe o sumă mai mare sau mai mică în grupuri la Chișinău și să protesteze pentru niște lucruri, niște revendicări care le sunt dictate de către cei care organizează aceste proteste, iar scopul acestor proteste este evident – destabilizarea situației politice din Republica Moldova. S-a văzut asta în toate relatările, în toate analizele, în toate comentariile. Și modul în care reacționează atât președinta Maia Sandu, cât și guvernul, condus acum de Dorin Recean, este extrem de responsabil, este un mod responsabil de a răspunde corect și fără prea mare vâlvă la încercările de diversiune care, repet, vin din interior și din exterior.
România ar putea avea un discurs mai clar pro-Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: România s-a angajat să sprijine și sprijină și moral, și material Republica Moldova. Ce ar mai putea să facă și ce ar trebui să mai facă Bucureștiul, ca să fie sprijinită Republica Moldova acum, când a nimerit într-o situație destul de delicată?
Robert C Schwartz: România a avut, în unele momente, o poziție destul de discutabilă în relația ei directă cu politicieni din Republica Moldova, care după aceea au fost condamnați, sunt fugari astăzi, indiferent dacă vorbim de oligarhul Plahotniuc sau de Ilan Șor, dar România de o bună vreme încoace are o poziție foarte clară în a sprijini parcursul proeuropean și, practic, prooccidental al Republicii Moldova. Văzând însă cum acționează alte state în zonă, în flancul estic al Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice, mă refer aici la republicile baltice, mă refer, în primul rând, la Polonia, care a devenit un lider regional indiscutabil, mai ales în a sprijini cauza dreaptă a Ucrainei atacate, România ar fi putut, cred eu, face mai mult, România ar fi putut deveni al doilea mare lider regional alături de Polonia, a reușit parțial să aducă Marea Neagră în centrul preocupărilor Occidentului. Am văzut că prin inițiativa comună româno-poloneză-baltică estul, sud-estul Europei au devenit practic epicentrul intereselor UE și NATO, dar România ar putea avea un discurs mai clar pro-Republica Moldova. Această ambiguitate uneori, această timiditate uneori de a spune direct, cu subiect și predicat, cum sprijină România Republica Moldova și ce poate face în plus, această pseudo-discreție de la București uneori cred că nu este foarte utilă, pentru că uneori în situații de război și de criză e nevoie de semnale clare, curajoase, lipsite de orice fel de ambiguitate și uneori poziția asta a României îmi lipsește, această claritate permanentă mie personal îmi lipsește.
Unirea poate avea loc, la un moment dat, sub umbrela Uniunii Europene.
Vocea Basarabiei: Autoritățile promit că Moldova ar putea în aproximativ 7 ani, în 2030, să fie membru al Uniunii Europene, dar, între timp, crește curentul unioniștilor, fiecare a treia persoană din Republica Moldova și-ar dori unirea cu România. Credeți că subiectul acesta poate să ajungă să fie unul prioritar pe agenda marilor puteri sau fără marile puteri se poate decide acest lucru?
Robert C Schwartz: Depinde în ce cheie se citește acest deziderat și în ce cheie se pronunță o majoritate pentru o eventuală unire, pentru că vedem că ea poate fi și subiect de discordie. Putem să observăm că uneori acest discurs este mai degrabă controlat dintr-o zonă care ar prefera să manipuleze populația din Republica Moldova. De aceea cred că în acest caz uniunea sau unirea nu e subiect central atâta timp cât Ucraina se află practic sub asediu permanent. Unirea poate avea loc, la un moment dat, sub umbrela Uniunii Europene. Există exemple istorice, vedem Germania Federală și Germania ex-comunistă, dar cred că e mult prea devreme să ne gândim acum la o soluție de acest gen. Cred că acum ceea ce trebuie urmărit este parcursul proeuropean fără echivoc al Republicii Moldova și acest parcurs trebuie sprijinit sută la sută, mai ales din partea Bucureștiului.
