Update: Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat marţi că jumătate din armele nucleare tactice ruseşti promise de Kremlin au fost deja desfăşurate pe teritoriul fostei republici sovietice, transmite EFE.
„Mai mult de jumătate din armele nucleare care urmau să fie desfăşurate au fost deja livrate şi amplasate în diferite părţi ale ţării”, a declarat Lukaşenko, citat de agenţia oficială de presă BELTA.
Liderul belarus, care a făcut aceste declaraţii în timpul vizitei sale în regiunea Brest, situată la frontiera cu Ucraina şi Polonia, a subliniat că armele nucleare înseamnă „securitate”.
„Doamne fereşte să fim nevoiţi să folosim aceste arme. În orice caz, sper să nu se întâmple. Noi nu intrăm în grădina nimănui, dar vă rugăm să nu intraţi nici voi în a noastră. Ne garantăm securitatea cu ajutorul prietenilor noştri”, a declarat Lukaşenko, asigurând că belaruşii sunt un „popor paşnic”, deşi poporul belarus a trebuit să lupte de-a lungul întregii sale istorii, potrivit digi24.ro.
„Nu vreau ca oamenii mei, mai ales sub comanda mea, să lupte. Noi nu fluturăm armele, dar ne pregătim să ne apărăm ţara în orice moment”, a spus el.
Update: Trei nave civile de marfă au ignorat amenințările rusești și au intrat în apele ucrainene pentru a încărca cereale din portul Ismail.
Cele trei nave de marfă (una din Israel, una din Grecia și una înmatriculată în Turcia și Georgia) au trecut duminică de blocada rusă din Marea Neagră și au ancorat într-unul dintre porturile ucrainene de cereale din Delta Dunării, potrivit rapoartelor NATO.
Mai multe avioane NATO au monitorizat cu atenție cele trei nave, în timp ce acestea se deplasau spre Ismail, un mic port ucrainean aflat chiar peste Dunăre de Delta românească. Acestea trebuie să încarce cereale din port pe care apoi să le livreze către alte state.
În ciuda amenințărilor făcute de Rusia, potrivit cărora Flota rusă din Marea Neagră va opri sau chiar va ataca navele care navighează spre Ucraina, cele trei nu au fost împiedicate în niciun fel. Nava israeliană și nava grecească au mers spre nord dinspre strâmtoarea Bosfor, în timp ce nava turco-georgiană a navigat spre vest dinspre nordul Turciei.
Update: În urma atacurilor aeriene au fost distruse aproximativ 180.000 de tone de cereale în decurs de nouă zile în luna iulie, a anunţat luni Ministerul ucrainean de Externe.
Ruşii au lansat mai multe lovituri aeriene asupra infrastructurii portuare ucrainene și asupra silozurilor de cerealelor din Ucraina după ce s-au retras din acordul privind cerealele din Marea Neagră. Detalii AICI.
Update: Ucraina a atras în luna iulie împrumuturi concesionale și granturi în valoare totală de 5,3 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă o cifră record. Anunțul a fost făcut de ministrul finanțelor, Serghei Marcenko.
Potrivit lui Marcenko banii au fost oferiți de SUA, UE, Japonia și FMI.
„Ne putem lăuda cu o cifră record de resurse financiare în luna iulie. Am reușit să ne asigurăm cu 5,3 miliarde de dolari SUA. Cu asta nu ne lăudăm, căci n-am făcut un lucru extrem. Eforturi majore fac pentru noi Forțele Armate ale Ucrainei, forțele din sectorul de securitate și apărare, iar sarcina noastră este să facem tot posibilul ca ei să nu se gândească la alte probleme. Poți oferi o mulțime de arme, dar dacă situația economică din țară este catastrofală, asta va avea și consecințe negative pentru campania militară. Prin urmare, stabilitatea macroeconomică, finanțarea tuturor cheltuielilor sociale importante, salariile pentru profesori, medici și pensii este o prioritate, pentru că asta oferă stabilitate și încredere că statul deține controlul deplin asupra tuturor proceselor care au loc în țară”, a spus ministrul.
Potrivit serviciului de presă al Cabinetului de Miniștri ucrainean, în iulie 2023 Ucraina a primit un grant de 1,25 miliarde dolari din partea Statelor Unite, precum și trei împrumuturi avantajoase: 1,67 miliarde dolari de la Uniunea Europeană, 1,5 miliarde dolari din Japonia și, de asemenea, 890 milioane dolari de la Fondului Monetar Internațional, potrivit unian.net.
Update: Uniunea Europeană îndeamnă Rusia să nu folosească atacurile cu drone asupra Moscovei drept pretext pentru a-și escalada operațiunea militară din Ucraina, a declarat marți serviciul diplomatic al blocului comunitar.
Acesta a subliniat că armele furnizate de Bruxelles Kievului pot fi folosite doar pentru a proteja teritoriul Ucrainei, nu și pentru atacuri asupra teritoriului rus.
Update: Ca urmare a invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, 499 de copii au fost uciși potrivit unui comunicat al Procuraturii Generale a Ucrainei publicat în dimineața zilei de 1 august.
Alți 1.090 de copii au fost răniți, dintre care 483 sunt din Donețk , 298 – din Harkov, 129 -din Kiev, 117 – din Herson, 97 – din Zaporojie, 95 – din Mikolaiv, 94- din Dnipro ,71 din Chernihiv și 67 din regiunea Luhansk.
Procuratura Generală a Ucrainei precizează că datele nu sunt finale. Oamenii legii continuă să documenteze cazuri din regiunile unde au loc acțiunile militare, inclusiv cele ocupate temporar.
Update: Şefului Statului Major General rus, Valeri Gherasimov, a vizitat trupele ruse din regiunea ucraineană Zaporojie, a anunţat marţi Ministerul Apărării rus, transmite agenția de stat TASS.
Gherasimov a inspectat un centru de comandă şi a subliniat importanţa loviturilor preventive împotriva forţelor ucrainene.
Generalul rus este văzut într-o filmare care însoţeşte comunicatul în timp ce studiază o hartă, primeşte rapoarte şi se urcă în elicopter.
Regiunea Zaporojie a fost scena unor lupte aprige în ultimele săptămâni, de la lansarea contraofensivei ucrainene, la începutul lui iunie.
Gherasimov a fost luni la rând ţinta unor intense critici din partea liderului grupării paramilitare Wagner, Evgheni Prigojin, precum şi a unor bloggeri militari ruşi în legătură cu eşecurile Rusiei pe parcursul războiului.
După scurta rebeliune a grupului Wagner din 24 iunie au apărut întrebări privind menţinerea sa în funcţie, fiind văzut din nou în public după mai mult de două săptămâni, pe 10 iulie.
Comunicatul de marţi pare să arate nu doar că Gherasimov şi-a păstrat postul, dar continuă să se implice activ pe linia frontului.
Un nou atac cu drone ucrainene, marți dimineața, asupra Moscovei. Apărarea aeriană rusă a doborât „mai multe” drone care vizau regiunea Moscovei, a declarat primarul Serghei Sobyanin, una dintre ele lovind un turn care fusese atacat şi duminică, transmite The Guardian, Clădirea este una de birouri, dar adăpostește mai multe agenții guvernamentale.
Atacul s-a produs la ora 3 dimineața iar ministerul rus al Apărării a declarat că două drone au fost distruse de sistemele de apărare aeriană în districtele Odintsovo şi Narofominsk, în apropiere de Moscova, în timp ce o a treia a fost blocată şi s-a prăbuşit în capitală, a relatat, marţi dimineaţă, agenţia de presă de stat rusă Tass.
Ministerul a dat vina pe Kiev pentru aceste atacuri.
Sobyanin a declarat, într-o postare pe Telegram, că nu au fost raportaţi răniţi.
„Faţada de la etajul 21 a fost avariată. Geamurile de 150 de metri pătraţi au fost sparte”, a spus el.
Aeroportul Vnukovo din Moscova a fost, de asemenea, închis temporar, iar zborurile au fost redirecţionate.
Atacurile au avut loc la două zile după ce preşedintele ucrainean Volodimr Zelenski a declarat că războiul vine în Rusia, după ce trei drone au fost doborâte duminică deasupra Moscovei, deşi Ucraina nu a recunoscut responsabilitatea pentru aceste atacuri.
„Treptat, războiul se întoarce pe teritoriul Rusiei – în centrele sale simbolice şi în bazele sale militare. Acesta este un proces inevitabil, natural şi absolut corect”, a declarat Zelenski în discursul său video nocturn de duminică.
Atacurile de marţi marchează cel puţin a cincea oară când vehiculele aeriene fără pilot au ajuns în capitala rusă din luna mai, când două drone au căzut deasupra Kremlinului.
AND MOSCOW BURNS 🔥
— Jason Jay Smart (@officejjsmart) August 1, 2023
Another drone strike in Moscow last night against an office known to be used by the 🇷🇺 Government to attack Ukraine 🇺🇦.
It is the same complex, different office, from the one that was hit yesterday. pic.twitter.com/J3W0UjEWz2
