Război în Ucraina, ziua 391. NATO: „Rusia a cerut probabil ajutor letal din partea Chinei pentru a susține războiul Moscovei în Ucraina”

UPDATE 17:45 NATO a „văzut unele semne” că Rusia a cerut probabil ajutor letal din partea Chinei pentru a susține războiul Moscovei în Ucraina, a declarat marți secretarul general al alianței, relatează CNN.

„Nu am văzut nicio dovadă că China livrează arme letale Rusiei, dar am văzut unele semne că aceasta a fost o solicitare din partea Rusiei și că aceasta este o problemă care este luată în considerare la Beijing de către autoritățile chineze”, a declarat Jens Stoltenberg reporterilor în cadrul unei conferințe de presă la Bruxelles.

„China nu ar trebui să ofere ajutor letal Rusiei. Asta ar însemna să sprijine un război ilegal”, a avertizat Stoltenberg.

Comentariile șefului NATO au loc în timp ce Xi Jinping, președintele Chinei, se întâlnește la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin. De când Rusia a început invazia în Ucraina, Beijingul a pretins imparțialitate în conflict, dar a reluat retorica Kremlinului care acuză NATO pentru conflict, a refuzat să condamne invazia și a susținut financiar Moscova prin creșterea semnificativă a achizițiilor de combustibil rusesc.

Stoltenberg a declarat că vizita de stat de trei zile a lui Xi la Moscova semnalează legăturile mai strânse care se dezvoltă între China și Rusia în ultimii ani.

UPDATE 16:30 Prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, s-a deplasat marţi la Bucea, oraş-martir situat lângă Kiev, devenit simbol al atrocităţilor ocupaţiei ruse, în cadrul primei sale vizite „istorice” în Ucraina, informează AFP.

Kishida s-a deplasat la Bucea cu trenul, la începutul după-amiezii, la scurt timp după ce a sosit la Kiev, tot cu trenul, şi înainte de întrevederea sa cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Deplasarea lui Kishida în această ţară în război este calificată de Kiev drept „istorică”.

„Această vizită istorică este un semn de solidaritate şi de cooperare puternică între Ucraina şi Japonia”, a declarat pe Facebook ministrul-adjunct al afacerilor externe ucrainean Emine Djeppar, postând fotografii cu Fumio Kishida pe peronul gării din Kiev. „Suntem recunoscători faţă de Japonia pentru solida sa susţinere şi contribuţia sa la viitoarea noastră victorie”, a adăugat ea.

Kishida a devenit primul prim-ministru nipon care s-a deplasat într-o zonă de război după încheierea celui de Al Doilea Război Mondial.

UPDATE 15:10 Ministerul de Externe al Rusiei a exclus marţi, 21 martie, patru ţări dintr-un eventual efort de mediere a conflictului în Ucraina, transmite Ria Novosti.

Declaraţia MAE rus reprezintă o reacţie la propunerea fostului preşedinte al Conferinţei de Securitate de la Munchen (în perioada 2008-2022), Wolfgang Ischinger, privind crearea unui grup de contact cu privire la Ucraina pentru a „lansa procesul de pace”.

În opinia lui Ischinger, grupul respectiv ar trebui să reunească SUA, Regatul Unit, Franţa şi Germania. Toate cele 4 au fost refuzate de Rusia la eventuale medieri.

„În mod oficial nu ştim nimic despre o astfel de iniţiativă. Cu toate acestea, ideea lui Ischinger ridică întrebări legitime”, a declarat MAE rus pentru RIA Novosti, afirmând că „toate cele patru ţări menţionate sunt ele însele participante la conflictul cu Rusia, care continuă pe teritoriul Ucrainei”.

MAE rus spune în declaraţia sa pentru RIA Novosti că a aflat despre iniţiativa lui Wolfgang Ischinger din presă.

„Aceste ţări sprijină pseudo-iniţiativele de pace ale (preşedintelui ucrainean Volodimir) Zelenski, care reprezintă ultimatumuri desprinse de realitate ca Rusia să capituleze”, mai declară MAE rus.

UPDATE 14:00 Rusia a dezminţit anunţul făcut în aceeaşi zi de Ministerul Apărării ucrainean, privind distrugerea unor rachete de croazieră Kalibr, luni seara, în peninsula ucraineană Crimeea ocupată, şi a anunţat totodată că a respins un atac cu drone, relatează marţi France Presse.

„O explozie în oraşul Geankoi, în nordul Crimeii ocupate temporar, a distrus rachete de croazieră +Kalibr NK+ în timp ce erau transportate pe calea ferată”, a indicat pe Telegram Direcţia principală de informaţii de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării (GUR), care nu a oferit alte detalii şi nici nu a confirmat implicarea directă a armatei ucrainene la această „distrugere”.

Purtătoarea de cuvânt a Comandamentului operativ Sud, Natalia Gumeniuk, citată de media locale, a afirmat la rândul său că Kievul consideră important „să lovească în logistica” rusă pentru a slăbi adversarul, în condiţiile în care Geankoi reprezintă „un punct central de interconexiuni” feroviare utilizate pentru aprovizionarea armatei ruse.

Rusia a respins aceste informaţii, susţinând că a doborât luni seara drone ucrainene în Crimeea, la doar câteva zile după o vizită efectuată de preşedintele rus Vladimir Putin în această peninsulă ucraineană anexată ilegal în 2014 de Moscova.

„Apărarea antiaeriană a respins un atac cu drone în apropiere de oraşul Djankoi”, a declarat într-un comunicat Comitetul de anchetă rus, organism responsabil de investigaţiile cele mai importante. „Ţintele tuturor dronelor doborâte erau infrastructuri civile”, mai susţine acest comitet, fără să indice numărul dronelor doborâte şi nici ce fel de obiective au fost vizate.

Guvernatorul instalat de Moscova în Crimeea, Serghei Aksionov, a declarat că o persoană a fost rănită după ce fragmente de la o dronă doborâtă au căzut peste o casă şi un magazin.

UPDATE 12:50 Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat luni Statele Unite şi Uniunea Europeană că doresc „despărţirea” Rusiei de sudul Caucazului, încercând să se implice în negocierile de pace dintre Armenia şi Azerbaidjan, transmite AFP.

„Vedem perfect obiectivele Occidentului în sudul Caucazului, nu le ascunde, le afirmă – să despartă Rusia” de această regiune, a afirmat şeful diplomaţiei ruse, susţinând că puterile occidentale încearcă să „submineze arhitectura de securitate” din această parte a fostei Uniuni Sovietice.

Lavrov a făcut declaraţiile respective într-o conferinţă de presă la Moscova, alături de omologul său armean, Ararat Mirzoian. El a reproşat de asemenea Bruxellesului şi Washingtonului că încearcă să îşi „impună controlul” asupra negocierilor între Erevan şi Baku.

UPDATE 11:20 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat noul ajutor militar din partea Uniunii Europene şi SUA, spunând că este un impuls pentru capabilităţile de apărare ale ţării sale.

„Sunt prevăzute livrări rapide şi, de asemenea, producerea de muniţii”, a transmis Zelenski într-un mesaj video de luni seară. „Este un pas strategic”, a adăugat el.

Zelenski a mai spus că UE cheltuieşte două miliarde de euro pentru a oferi Ucrainei un milion de noi proiectile de artilerie în următoarele 12 luni pentru a lupta împotriva Rusiei.

În schimb, SUA au prevăzut un nou pachet de ajutor de 350 de milioane de dolari pentru a cumpăra noi arme şi muniţie, a precizat preşedintele ucrainean.

UPDATE 10:50 17 state UE, printre care și România, de acord să cumpere în comun muniție pentru Ucraina şi pentru stocurile proprii.

Șaptesprezece țări membre ale Uniunii Europene, printre care se numără și România, plus Norvegia, au convenit luni să achiziționeze în comun muniție pentru a ajuta Ucraina și pentru a-și reface propriile stocuri, a anunţat Agenția Europeană de Apărare a UE, transmite Reuters.

„Proiectul deschide calea statelor membre UE și Norvegiei de a continua pe două căi: o procedură rapidă de doi ani pentru obuzele de artilerie de 155 mm și un proiect de șapte ani pentru achiziționarea a mai multor tipuri de muniție”, a transmis agenția într-un comunicat.

Țările au semnat un așa-numit aranjament de proiect, care stabilește termenii de referință pentru efortul lor comun de achiziții. Documentul este un precursor pentru începerea discuțiilor cu industria cu scopul de a semna contracte.

„Au semnat Austria, Belgia, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovacia, Suedia și Norvegia”, a comunicat agenția. „Mai multe state membre și-au exprimat deja intenția de a se alătura inițiativei în curând, după procedurile naționale”.

UPDATE 10:30 Ministerul rus al Apărării a anunțat marți că două dintre avioanele sale purtătoare de rachete strategice Tu-95MS au efectuat un zbor de rutină deasupra Mării Japoniei, potrivit agențiilor de presă rusești.

Zborurile au fost efectuate în conformitate cu legislația internațională și au fost efectuate deasupra apelor neutre, a transmis ministerul rus al apărării.

UPDATE 9:55 Rusia a lansat 30 de rachete în mai multe zone din Ucraina, în ultimele 24 de ore, înainte de vizita premierului japonez Fumio Kishida la Kiev, relatează The Guardian.

Potrivit raportului, nu există victime civile în urma bombardamentelor. Un atac a avut loc în orașul Sloviansk, iar altul în Kramatorsk, avariind șapte clădiri cu mai multe etaje și trei autoturisme. Armata spune că probabilitatea de lovituri cu rachete în Ucraina rămâne destul de mare. Forțele ucrainene au respins mai mult de 120 de atacuri rusești în perioada de raportare, precizează statul major.

UPDATE 9:30 Premierul japonez Fumio Kishida merge marți în Kiev pentru o vizită surpriză şi o întâlnire cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a anunţat Ministerul de Externe de la Tokyo, citat de AFP.

Prim-ministrul Kishida îi va „transmite preşedintelui Zelenski respectul său pentru curajul şi perseverenţa poporului ucrainean care îşi apără patria sub comanda sa, precum şi solidaritatea şi sprijinul neclintit pentru Ucraina din partea Japoniei şi a G7”, ţara din Asia fiind gazda acestui grup în 2023, a afirmat ministerul într-un comunicat.

Fumio Kishida era singurul lider membru al grupului care nu a fost însă la Kiev de la invazia rusă din februarie 2022. El a fost chemat în mod repetat să viziteze Ucraina. În februarie, preşedintele american Joe Biden a făcut şi el o vizită surpriză la Kiev.

UPDATE 9:15 Forțele rusești au obținut progrese minore în Bahmut și în jurul acestuia, în contextul în care s-a raportat o creștere a ritmului operațiunilor rusești în jurul Avdiivka, menționează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), care evaluează că acest ritm sporit al operațiunilor rusești în zona Avdiivka ar fi dus la pierderi majore și este probabil un efort nechibzuit de a îndepărta forțele ucrainene de la alte zone ale frontului.

New: #Russian forces made marginal gains in and around #Bakhmut amid a reported increase in the tempo of Russian operations around #Avdiivka.

Our latest: https://t.co/qtDbspyIoe pic.twitter.com/sicrtabK1H

— ISW (@TheStudyofWar) March 21, 2023

ISW nu a observat forțe rusești care să organizeze o putere de luptă substanțială de-a lungul periferiei orașului Donețk și este puțin probabil ca forțele rusești să poată susține acest ritm sporit temporar.

Institutul apreciază că ofensiva generală de primăvară a Rusiei se apropie probabil de punctul de maxim, iar forțele Moscovei ar putea intensifica eforturile de a obține chiar și câștiguri minore înainte de a pierde inițiativa în Ucraina.

UPDATE 9:00 Ministerul ucrainean al Apărării a declarat că o explozie la Geankoi, în nordul peninsulei Crimeea, a distrus un tren rusesc care aducea rachete de croazieră pentru flota din Marea Neagră, transmite Reuters.

În imaginile postate pe rețelele de socializare se aude ceea ce pare a fi motorul unei drone, asupra căreia rușii deschid focul cu militralierele de la sol, înainte de o explozie destul de mare. Oficialii ruși au recunoscut că a fost vorba de un atac cu drone, iar  Ministerul ucrainean al Apărării a revendicat atacul, menționând că a lovit un tren care transporta din Rusia în Crimeea rachete Kalimbr (de croazieră) pentru flota rusă din Marea Neagră.

Rușii spun însă că drona a distrus o casă, o școală și un magazin alimentar. Ei vorbesc despre mai multe drone care ar fi atacat azi-noapte orașul, dar susțin că au fost doborâte.

Geankoi este un important punct logistic din Crimeea ocupată și a mai fost atacat și anul trecut, când ucrainenii au reușit să lovească un depozit de muniții.