Se împlinesc 331 de zile de rezistență eroică a poporului ucrainean în fața agresiunii neprovocate și fără precedent a Rusiei față de Ucraina. Situația de pe linia frontului rămâne una extrem de tensionată în special în regiunile Donețk și Luhansk unde au loc lupte crâncene.
UPDATE 19:17: Preşedintele rus Vladimir Putin a convocat vineri Consiliul de Securitate al Rusiei pentru a discuta despre situaţia campaniei militare în Ucraina, relatează EFE.
„În cadrul reuniunii a avut loc un schimb de opinii cu privire la operaţiunea militară specială. Ministrul apărării Serghei Şoigu i-a informat pe participanţi cu privire la vizita sa la statul major al operaţiunii la începutul săptămânii”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, fără a da detalii.
Peskov a precizat că Vladimir Putin i-a informat pe membrii Consiliului de Securitate despre recentele sale convorbiri telefonice cu lideri străini. De asemenea, „au fost discutate probleme actuale de pe agenda socială şi economică”, a mai spus el.
UPDATE 14:23: The Moscow Times relatează că aproape 1.000 de soldați ruși au murit în Ucraina de la începutul anului 2023.
Potrivit sursei citate, bilanțul real al soldaților care au murit pe front de la începutul războiului ar fi în realitate mult mai mare.
Reamintim că în luna decembrie, BBC făcea publică o cercetare din surse deschise potrivit căreia armata rusă a suferit peste 10.000 de morți verificabile în timpul invaziei sale de nouă luni a Ucrainei. Printre cei 10.002 de militari morți identificați în anchetă se numără zeci de militari de elită aparținând unităților aeriene ruse, peste o sută de piloți de luptă și 430 de recruți recrutați de Kremlin într-o încercare din octombrie pentru a spori numărul de trupe în Ucraina, scria în decembrie BBC.
UPDATE 13:10 Alertă de raid aerian în toate regiunile Ucrainei. Semnalul de raid aerian indică amenințarea unei lovituri cu rachete, iar autoritățile recomandă populației să meargă în adăposturi.
Rușii au ridicat aeronavele de urmărire radar cu rază lungă de acțiune A-50U ale Forțelor Aerospațiale Ruse. La ora 12:23 și la 12:35, au fost înregistrate decolări ale unui avion de luptă de escortă și ale unui transportator Kinzhal Mig-31K al Forțelor Aerospațiale Ruse, informează Unian.net
UPDATE 12:50 Directorul CIA, Bill Burns, a efectuat o vizită secretă la Kiev, săptămâna trecută. Presa americană, care a aflat acum despre ea, consideră că o astfel de vizită era necesară numai în situația în care Burns ar fi urmat să-i transmită lui Zelenski informații extrem de sensibile, fie referitoare la presupusa ofensivă reînnoită a Rusiei, ce ar urma în săptămânile următoare, fie în legătură cu o eventuală scădere a sprijinului militar american, în condițiile preluării majorității în Camera Reprezentanților de către republicani, scrie The Washington Post.
Întâlnirea secretă a avut loc în contextul în care oficialii americani monitorizează îndeaproape o potențială ofensivă rusă în lunile următoare – și în mijlocul unei dezbateri tensionate între SUA și aliații săi europeni cu privire la oportunitatea de a trimite în Ucraina armament din ce în ce mai sofisticat și cu rază lungă de acțiune.
„Directorul Burns a călătorit la Kiev, unde s-a întâlnit cu omologii din serviciile de informații ucrainene, precum și cu președintele Zelenski și a întărit sprijinul nostru continuu pentru Ucraina în apărarea sa împotriva agresiunii rusești”, a declarat un oficial american potrivit sursei citate.
Totodată, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) declară că un atac al Rusiei asupra Ucrainei din Belarus este mai plauzibil la sfârşitul anului 2023.
„Nu există indicatori că armata din Belarus ar dispune de structurile de comandă şi control necesare pentru atac în primăvara anului 2023 împotriva Ucrainei, despre care ucrainenii au emis avertismente la sfârşitul anului 2022”, scrie ISR.
UPDATE 11:05 Un grup de 11 ţări membre ale NATO, participante joi la o reuniune în Estonia destinată sporirii ajutorului militar pentru Ucraina, au convenit să ofere acesteia noi arme şi au semnat o declaraţie comună în care cer şi altor state să-şi intensifice ajutorul pentru armata ucraineană, în special cu tancuri şi alt armament greu, relatează Reuters.
Reuniunea donatorilor de arme pentru Ucraina s-a desfăşurat a avut loc la baza militară estonă Tapa, cu o zi înaintea unei reuniuni extinse la baza militară americană Ramstein din Germania, la care circa 50 de ţări vor discuta şi sunt aşteptate să anunţe noi livrări de arme către Kiev.
După ce luni Marea Britanie a confirmat un nou pachet de ajutor militar destinat Ucrainei, inclusiv 14 tancuri Challenger 2, obuziere, muniţii, blindate, drone, rachete ghidate şi antiaeriene, ministrul Wallace a declarat joi în Estonia că acest ajutor va fi suplimentat cu încă 600 de rachete Brimstone.
”Pot spune că vom trimite alte 600 de rachete Brimstone în teatrul de operaţiuni, care vor fi incredibil de importante pentru a ajuta Ucraina să domine pe câmpul de luptă”, a declarat ministrul britanic al apărării.
La rândul ei, Danemarca a anunţat după aceeaşi reuniune că va ceda Ucrainei cele 19 obuziere Caesar pe care le-a comandat din Franţa. Dintre acestea, numai câteva au fost livrate până în prezent.
Un ajutor militar substanţial a fost anunţat şi de Estonia, care va trimite Ucrainei un nou pachet de artilerie grea de 155 mm, muniţii pentru tunurile de 122 mm şi lansatoare de grenade antitanc.
Polonia a comunicat la rândul ei că va trimite Ucrainei tunuri antiaeriene şi 70.000 de obuze. În acest timp, la Varşovia, premierul polonez Mateusz Morawiecki a evocat posibilitatea ca Polonia să ofere Ucrainei tancuri Leopard 2 fără a mai aştepta să primească acordul de re-export din partea Berlinului. Ucraina cere insistent tancuri Leopard, subiect ce va fi în centrul discuţiilor de vineri la Ramstein.
Potrivit ministrului lituanian al apărării Arvydas Anusauskas, mai multe ţări vor anunţa vineri ”sigur” trimiterea unor tancuri Leopard către Ucraina, iar în total la reuniunea din Germania vor fi promise Kievului sute de blindate.
La finalul reuniunii, ţările participante au publicat o declaraţie pe care au denumit-o ”Angajamentul de la Tallinn”, capitala estonă.
”Vom continua împreună să sprijinim Ucraina pentru a trece de la rezistenţă la expulzarea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean”, se arată în text.
Upadate 8:30 Rușii au început să amplaseze pe mai multe clădiri administrative din Moscova sisteme de apărare antiaeriană concepute pentru a intercepta aeronave și rachete balistice, relatează The Guardian. Acest lucru ar putea să indice faptul că autoritățile se pregătesc pentru un potențial atac îndreptat asupra capitalei Rusiei.
Fotografiile publicate joi pe rețelele de socializare arată că un sistem de rachete Panțîr a fost instalat pe acoperișul unei clădiri cu opt etaje, folosită de ministerul rus al Apărării. Într-un videoclip se vede cum un alt sistem de apărare antiaeriană este ridicat pe acoperișul unei clădiri care aparține Ministerului Educației, aflată în apropierea Kremlinului.
Russians reportedly trying to install Pantsir-S1 air defence system on the roof of a house in Moscow, Teterinskiy Pereulok, 8. pic.twitter.com/7MIXBUDmcp
— Clash Report (@clashreport) January 19, 2023
Sistemele de rachete cu rază scurtă până la medie sunt folosite pentru apărare împotriva aeronavelor, elicopterelor și rachetelor de croazieră. Oficiali din armata rusă au mai precizat că ar putea fi folosite și împotriva unor ținte mai mici, cum ar fi dronele militare sau comerciale, care au devenit omniprezente pe câmpul de luptă de când Vladimir Putin a lansat invazia pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022.
Imaginile cu amplasarea sistemelor de rachete pe clădiri din Moscova au apărut cu o zi înainte ca oficialii occidentali ai apărării să se întâlnească la baza aeriană Ramstein din Germania pentru a conveni asupra unui nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, care ar putea include furnizarea de tancuri grele.
Oficialii ruși au emis avertismente înainte de reuniunea din Germania, încercând să descurajeze țările NATO să furnizeze arme mai avansate, susținând că această decizie ar putea duce la declanșarea un conflict nuclear.
Oficialii militari ruși nu au confirmat imediat instalarea sistemelor antiaeriene. Cu toate acestea, mai multe instituții de presă ruse au scris și despre desfășurarea în Moscova, și în apropiere, a sistemelor S-400, rachete cu rază lungă de acțiune. Sistemele S-400 și Panțîr-S1 sunt adesea folosite în tandem.
„Moscova a acordat o prioritate foarte mare menținerii unei apărări antiaeriene avansate la sol, dar este din ce în ce mai clar că ia măsuri pentru a contracara atacuri aeriene care pot avea loc adânc în teritoriul Rusiei”, a scris anul trecut Ministerul Apărării din Marea Britanie la o zi după exploziile de la Baza aeriană Engels din Rusia.
