Reforma administrativ-teritorială este necesară și obligatorie, însă autoritățile centrale nu au curaj de a impune această reformă direct deoarece evident că au să apară și anumite frustrări în rândul cetățenilor. De această opinie este Ilie Leahu, primarul comunei Băcioi.
În cadrul emisiunii Puncte de Reflecție de la Vocea Basarabiei, edilul a subliniat că în R. Moldova sunt în jur de 900 de primării, dintre care circa 100 de primării stau bine cu acumulările proprii și își pot întreține aparatul administrativ din veniturile lor.
”Este necesară această reformă, e obligatoriu de a face această reformă, de a amalgama aceste localități mai mici, care au sub 5.000, sub 10.000 de locuitori, astfel ca să se creeze posibilități de dezvoltare și să poată fi fezabile, să poată oferi condiții bune locuitorilor, nu să întrețină aparatul administrativ în loc să facă drumuri, iluminat stradal, să repare o școală, o grădiniță etc. Ținem aceste aparate administrative, cu cheltuieli nejustificate foarte mari și oamenii nu simt nimic de pe urma activității acestor primării. Asta este realitatea. Cu siguranță trebuie să mergem spre o reformă administrativ-teritorială”, a subliniat primarul.
Totodată, Ilie Leahu a menționat că această reformă este miza alegerilor din toamnă.
”Probabil este miza alegerilor, nu au curaj autoritățile centrale de a impune această reformă direct, deoarece evident că au să apară și anumite frustrări în rândul cetățenilor dintr-o localitate sau alta, de ce a fost amalgamată cu o primărie mai mare și nu cu alta și nu invers și evident că există acest risc de a implementa această reformă și cumva se tergiversează, dar mă bucur că se discută destul de intens în societate, deja este strategia adoptată, urmează să aibă loc primele amalgamări voluntare, iar în mandatul următor să trecem la etapa următoare. Desigur că povara financiară este destul de mare și atunci administrația centrală, autoritățile trebuie să pună problema și să decidă ce facem – întreținem în continuare aceste instituții sau încercăm să dăm bani la proiectele investiționale din localități?
Bunăoară, pare-mi-se că în Letonia întreg teritoriul este împărțit în 18 unități administrativ-teritoriale și ca număr al populației nu diferă de noi foarte mult. În situația noastră avem aproape 900 de primării și 32 de raioane, iar România are 40 de județe la 20 de milioane de cetățeni. Deci au o cu totul altă formă de organizare și acolo la fel se discută foarte intens despre anumite reforme teritoriale”, a conchis primarul de Băcioi.
Amintim că, reforma administrativ-teritorială este una dintre prioritățile centrale de pe agenda politică a Republicii Moldova. Orașele și satele din R. Moldova ar putea trece printr-un proces de amalgamare și, în cazul în care primăriile vor putea prelua competențele raioanelor, cele din urmă ar putea să dispară.
