Procuratura Anticorupție (PA) anunță marți, 25 octombrie, că președinta interimară a Curții Supreme de Justiție (CSJ), magistrata Tamara Chișca-Doneva, bănuită într-un dosar pentru îmbogățire ilicită, a fost scoasă de sub urmărire penală. PA susține că urmăriea penală pe acest caz continuă.
„Analizând în ansamblu materialul probator administrat, în coraport cu rezultatele investigații financiare paralele realizate de ARBI în cauza vizată, până la etapa expirării termenului de bănuit, 22 septembrie 2022, se constată că nu au fost identificate probe ce ar statua decizia de punere sub învinuire. Ca urmare, s-a decis scoaterea de sub urmărire penală a bănuitei, dar cu continuarea urmăririi penale deoarece au fost dispuse acțiuni procesuale ce nu au fost finisate până la data de 22 septembrie. În cazul în care vor fi dobândite probe noi, ce nu au fost cunoscute la momentul scoaterii de sub urmărire penală, procuratura va întreprinde acțiunile ce se impun de lege”, argumentează PA.
În martie, procurorii anticorupție și ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) au efectuat percheziții la biroul, domiciliul și automobilul președintei interimare a Curții Supreme de Justiție (CSJ), vizată în cadrul unei cauze penale pornite pe faptul îmbogățirii ilicite. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a eliberat acordul pentru efectuarea perchezițiilor, la solicitarea procurorului general interimar de atunci, Dumitru Robu. În rezultatul acțiunilor de urmărire penală desfășurate, în privința magistratei Tamara Chișca-Doneva nu a fost aplicată nici o măsură procesuală de constrângere. Ulterior, judecătoarea a fost recunoscută în calitate de bănuită în cauza penală pornită pentru îmbogățire ilicită.
În aprilie, printr-o decizie a CSM, președinta interimară a Curții Supreme de Justiție (CSJ), Tamara Chișca-Doneva, vizată într-un dosar pentru îmbogățire ilicită, a fost suspendată din funcție.
Atunci, PA anunța că magistrata vizată, Tamara Chișca-Doneva, este suspectată că, în perioada anilor 2014-2021, deținând funcția de judecătoare, inclusiv exercitând funcții administrative în cadrul instanțelor judecătorești, a obținut o mărire substanțială a patrimoniului său și a membrilor familiei sale, care nu ar putea fi justificată rezonabil în raport cu veniturile sale realizate din exercitarea legală a atribuțiilor în funcțiile deținute.
În realizarea investigațiilor pe caz a fost supusă verificării toată informația lansată în mass-media, precum și cele obținute în cursul realizării urmăririi penale. În cadrul urmăririi penale a fost dispusă Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) efectuarea investigațiilor financiare paralele în vederea determinării cuantumului veniturilor obținute și cheltuielilor realizate de judecătoare în perioada exercitării funcției de demnitate publică, identificării surselor de venit nedeclarate și a bunurilor deținute personal sau prin terți pe teritoriul Republicii Moldova sau în alte jurisdicții.
Potrivit PA, statutul de bănuit poate fi atribuit unei persoane pentru un termen maxim de 6 luni.
