Trebuie de făcut o diferențiere clară între libertatea de exprimare sau critică și dezinformare, iar în cazul în care sunt constatate derapaje, propagare de știri false din partea instituțiilor media, atunci trebuie să fie luate măsurile de rigoare. Este declarația președintei Sloveniei, Nataša Pirc Musar, care a activat mai mulți ani în calitate de jurnalist, făcută în cadrul unui interviu pentru Vocea Basarabiei.
”Libertatea de exprimare nu este un drept absolut, ci relativ. Atunci când se află în conflict cu alte drepturi trebuie evaluat în raport cu acestea. În ceea ce privește blocarea anumitor site-uri și canale de televiziune constatăm că a existat o situație similară la Bruxelles. Atunci când a început invazia rusă în Ucraina, UE a decis ca posturile Russia Today și Sputnik să fie blocate. Russia Today din Franța a atacat decizia la Curtea din Luxemburg și a pierdut. În iunie anul acesta, judecătorii din Luxemburg au explicat decizia blocării acestor site-uri, invocând faptul că această decizie a fost luată pe motivul că politica acestor site-uri reprezenta un pericol la adresa cetățenilor UE. Libertatea de exprimare este piatra de temelie a oricărei democrații. Nu blochezi anumite canale pentru că nu îți place ce informații transmit, critica e mereu binevenită, dar dacă dezinformarea reprezintă un pericol pentru societate, trebuie luate măsuri. Iar Moldova a luat aceste măsuri. Să nu vă fie frică, dar evaluați. Luați în considerare principiul proporționalității. Proporționalitatea este un concept dificil în drept, dar este cel mai important criteriu în găsirea unui echilibru atunci când drepturile omului se bat cap în cap, nu se potrivesc”, a declarat înaltul oficial, aflat în această săptămână într-o vizită la Chișinău.
Președinta Sloveniei susține că, în multe cazuri, răspândirea știrilor false este consecința tehnologiilor moderne, lucru care trebuie monitorizat minuțios.
”Noi trebuie să punem un mai mare accent pe competența mediatică, încă din universitate, facultăți. Am fost jurnalistă timp de 12 ani, și uneori am impresia că jurnaliștii cred că sub căciula libertății de exprimare, poți face și spune tot ce dorești. Un jurnalist este puntea către societate, el e cel care ar trebui să filtreze știrile prin a le verifica, ca mai apoi să ofere societății informația justă pe cât de bine poate. Firește și cei de la guvernare ar trebui să se ocupe cu verificarea informațiilor, deoarece politicienii la fel folosesc rețelele sociale și au influență acolo, iar ele sunt platforma folosită de 70% din toți oamenii, în timp ce circa 75% din persoane obțin informația doar din internet, din mediul digital. Aceasta este noua eră. Jurnaliștii, politicienii trebuie să se adapteze, și educația și competența mediatică sunt foarte importante. Urmăresc cu atenție inteligența artificială, și sunt conștientă de faptul că pregătirea unui program de inteligență artificială pentru a combate dezinformarea nu este un proiect comercial atrăgător, deoarece marile companii nu văd profit financiar în asta. Totuși, dezinformarea amenință democrația”, a mai declarat oficialul sloven.
