Să te uiți la apa curgătoare, la focul care mistuie lemnele nu te saturi niciodată. Un al treilea lucru la care suntem siliți să ne uităm non stop sunt demagogii. Specia lor este veșnică, chiar dacă unele exemplare proeminente se ofilesc, pierd din vervă sau dispar ca țurțurii de la streșină topiți de vântul primăvăratic. Locurile eliberate le ocupă imediat specimene mai inventive, mai zgomotoase, mai impertinente care urcă și mai sus ca să cadă și mai spectaculos, și mai dramatic. Sau să se scufunde lugubru în mlaștina anonimatului fără să producă măcar zgomotul apei trase la closet.
Nu voi recurge la exemple. Ar însemna să deranjez morții, despre care se cuvine să vorbim ori de bine, ori de loc. Mai bine să-i trecem în revistă pe câțiva dintre cei care se dau de-a curu-n cap ca să fie remarcați. Dar mai ales să-și tragă mantia de martir peste lenjeria de mătase. Recurgând la trucuri cinice.
De exemplu, stai bine-merci la Londra și pui la cale o imitație de coagulare atotnorodnică de forțe politice și apolitice angajate în colectarea de semnături sub textul unei revendicări ultimative adresate guvernului. Cu cât mai fantezistă și mai radicală este revendicarea, cu atât mai lipicioase vor fi numele inițiatorilor. Numai că bățul e cu două capete. Eșecul inițiativei se așază și el ca pulberea pe umerii și pe cununa de lauri a pretinșilor zurbagii.
Mai țineți minte ce s-a ales din promisiunea altui fugar de lux (specializat cândva pe lenjeria de corp a unor înalți demnitari de stat) de a da jos guvernul PAS în doi timpi și trei mișcări? Grandioasa zurbă națională s-a împotmolit îndată ce au ieși la iveală mecanismele pecuniare de racolare a zurbagiilor. Drept urmare echipa de marketing politic se vede silită să inventeze mereu noi și noi pretexte pentru prezența perpetuă pe sticla televizoarelor si a gadgeturilor. Nemulțumirea inevitabilă și firească cauzată de nivelul prețurilor, cotele tarifelor, rata inflației, duritatea secetei, nivelul șomajului, numărul emigranților etc este un combustibil ideal pentru demagogii care au însușit perfect prestidigitația politică și profită din plin de regulile democratice pentru a pune bețe în roate democraților cu gândul ascuns de a compromite însuși democrația.
Deunăzi mă uitam cu jenă la unii sateliți de ocazie ai sforarilor fugari pentru că au acceptat să facă figurație într-un spectacol cu final previzibil. Autorii celei mai proaspete inițiative ultimative au nevoie de ei doar ca să obțină o listă cât mai impunătoare cu un spectru de entități civice cât mai larg posibil, astfel încât să-i poată reproșa ulterior guvernului că ignoră vocea poporului – vocea lui Dumnezeu. După care se va anunța comanda Pe loc repaus! Dar va rămâne lista searbădă cu semnături pe care stau învecinați și omologați ditamai ex-consilierul prezidențial dobă de norme constituționale și o activistă care își făcuse titlu de glorie dacă nu cumva meserie din pichetarea primăriei doar să apară la televizor în fruntea oricăror cete de protestatari supărați. Apa, focul și demagogii…
