Când a intrat în derivă Federația Rusă? Când au apărut semnele vizibile că imperiul plutește în voia vântului și a valurilor, devenind periculos ca o maimuță cu grenada dezamorsată strânsă convulsiv între degete? Reconstituirea traseului este fără noimă înainte de a se întrezări punctul final, stația terminus. Dar identificarea unor piese relevante pentru viitorul pazzle sau vitraliu academic de care se va ocupa antropologia politică este utilă, fără îndoială. Unii experți colecționează discursurile lui Putin. Ei le dezghioacă, le analizează spectrograma nuanțelor retorice, conturează oscilograma amenințărilor alternate cu gesturi de înduplecare sau lingușire. Alții adună în insectar figurile emblematice din preajma pseudomonarhului, din anturajul intim (Kabayeva, Raldughin etc.) sau din cel afișat, cu premeditare, pentru public, (Medvedev, Prigojin, Mihalkov ș.a.m.d.) De altfel, Vladimir Voronin și Igor Dodon au ținut cu tot dinadinsul să apară și ei în vecinătatea aducătoare de profituri, dar nu au avut statura politică adecvată ca să rămână în poza de familie. Lista oponenților asasinați, otrăviți, întemnițați, scoși pe tușă la fel poate servi drept material documentar relevant – Berezovski, Litvinov, Navalnîi, etc. Dar, per total, e o muncă ingrată să scormonești, ca într-o balegă de elefant, în șuvoiul de noutăți despre practicile curente ale regimului tot mai nefrecventabil, amestecate cu propagandă obraznică și mostre deșănțate de talibanism cultural. Dacă mi s-ar cere să particip la o asemenea îndeletnicire academică, m-aș uita la spoturile publicitare, care au sarcina să ridice prestigiul armatei rusești. O mostră celebră din 2013 a fost întoarsă pe toate părțile de internauți, iar fanii lui Putin din Occident au folosit-o ca să lupte cu toleranța față de militarii gay și lesbiene. În primăvara anului curent armata a produs un spot în care îi îndeamnă pe adevărații bărbați să abandoneze muncile civile neprestigioase de taximetrist sau agent de pază și să se înroleze în armată ca să apere țara pe câmpul de luptă. Iar cea mai proaspătă făcătură propagandistică, aflăm de la Mihail Șeitelman, propune o motivație halucinantă. Doi soldați ruși ce apar în spotul publicitar își mărturisesc unul altuia că după războiul victorios au de gând să se mute în Ucraina. Unul zice că își va procura locuință pe bulevardul central din Kiev, iar celălalt se arată hotărât să se mute la Odesa, care va redeveni confortabilă pentru ruși… Vrabia mălai visează! Până la proba contrarie, când se va alătura miilor de cadavre îngropate în cernoziomul ucrainean.
Minutul lui Vasile Botnaru- TRAIECTORIA DEGRADĂRII
