Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a prezentat luni, 8 august, de rând cu ceilalți membri ai cabinetului de miniștri, raportul de activitate la un an de mandat.
Potrivit ministrului justiției, principalele lucruri realizate de către Ministerul Justițieisunt:
1) Pornirea curăţării instituţiilor din domeniul justiţiei de persoane cu deficit de integritate şi cu un grad scăzut de performanţă profesională. Pentru aceasta a fost instituită comisia de pre-vetting, care verifică integritatea tuturor aspiranţilor la funcțiile de membri în CSM, CSP și colegiile acestora. Până la sfârșitul anului trebuie să avem un nou CSM şi un nou CSP. Acestea ar fi primele foruri curățate care vor trebui să asigure, în paralel cu alte măsuri, asanarea sistemului de procurori și judecători.
2) Asigurarea independenței Procuraturii și a procurorilor, înainte de toate față de clanurile oligarhice şi grupurile de interese. Ca urmare, au fost demarate investigații față de liderii sau exponenții tuturor grupărilor oligarhice.
3) Pe baza modificărilor legislative, care au introdus Comisia de preselecție constituită din experți notorii internaționali, a fost ales un nou procuror-șef al Procuraturii Anticorupție cu experiență de procuror în SUA și cu istoric semnificativ în gestionarea dosarelor de corupție. Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție și-a început activitatea de la 1 august 2022.
4) Au fost adoptate o serie de acte legislative, care facilitează confiscarea extinsă a averilor obţinute ilicit și îmbunătățește mecanismul de recuperare a bunurilor infracționale. De asemenea, a fost modificată legislaţia în vederea permiterii judecării inculpaților care au fugit sau care nu sunt în ţară. Astfel, s-au creat toate condiţiile legale pentru ca cei care au furat să fie condamnați, iar averea lor să fie confiscată.
5) A fost eficientizat mecanismul de declarare a averilor.
6) Au fost înăsprite sancțiunile pentru corupția politică și electorală, precum şi sancțiunile pentru finanțarea ilegală a partidelor. Corupţia mare începe prin finanţarea ilegală a partidelor şi tentativele de fraudare a alegerilor.
Potrivit ministrului Justiției, direcțiile prioritare pentru următoarea perioadă sunt:
1) Promovarea proiectului de lege pentru reformarea Curții Supreme de Justiție, astfel încât aceasta să devină o instituție de casație, să aibă competențe restrânse și să asigure în primul rând uniformizarea practicii judiciare și respectarea ei de către instanțe. De asemenea, numărul judecătorilor CSJ va fi micșorat, iar cei care vor fi numiți în noua componență a CSJ urmează să treacă o verificare obligatorie a integrității și a profesionalismului.
2) Promovarea proiectului de lege pentru evaluarea externă extraordinară a judecătorilor și procurorilor. Aceștia vor fi evaluați sub aspectul integrității, iar cei care nu dețin această calitate vor fi excluși din sistem.
3) Promovarea proiectului de lege pentru revizuirea competențelor instituțiilor din domeniul luptei anticorupție. Statul Republica Moldova trebuie să fie mai eficient în combaterea marii corupții.
4) Promovarea proiectului de lege pentru instituirea mecanismului de confiscare civilă (non-penală) a averii, care nu poate fi justificată, în conformitate cu standardele CtEDO și jurisprudența Curții Constituționale.
„Ca fiecare cetățean, îmi doresc să avem finalitate pe toate investigațiile pornite. Vreau ca cei care au furat de la oameni să fie condamnați la pușcărie, iar averea lor să fie confiscată. Sunt sigur că finalitatea va veni. Cu mult mai devreme decât cred unii și cu mult mai devreme decât asta s-a întâmplat în alte state. Investigarea şi finalizarea cazurilor de corupţie politică, ce au avut loc de-a lungul anilor şi care au avut ca rezultat subminarea statului şi sărăcirea oamenilor, nu înseamnă politizarea Justiţiei, ci din contra, triumful acesteia, deoarece cetăţenii cer să li se facă dreptate. Dacă funcţionarii publici sau diverşi actori politici pot demonstra legalitatea averilor, atunci sunt în afara oricărui pericol şi se pot bucura în continuare de toate drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. Dar dacă averile lor nu pot fi justificate, atunci ei trebuie să fie pedepsiţi, iar bunurile obţinute ilegal să fie întoarse societăţii prin confiscare. Urmărirea şi pedepsirea unui politician care a furat nu este politizare, ci Justiţie”, a încheiat ministrul Sergiu Litvinenco.
În august 2021, Parlamentul a acordat vot de încredere Guvernului condus de către Natalia Gavrilița. Executivul a a fost învestit cu votul a 61 de deputați din fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) și Partidul Politic Șor (PP ȘOR) nu au votat pentru un cabinet de miniștri condus de către Natalia Gavrilița, format deja din 13 ministere, în loc de 9 cum era la acel moment.
