Deportarea tătarilor din Crimeea din anul 1944 a fost un act de genocid comis în perioada stalinistă la adresa poporului tătar. Declarația aparține ambasadorului Ucrainei în Republica Moldova, Marko Șevcenko, și a fost făcută în contextul zilei de 18 mai, proclamată de Parlamentul ucrainean drept zi de comemorare a victimelor deportărilor tătarilor din peninsula Crimeea.
Potrivit diplomatului ucrainean, la 79 de ani de la deportarea tătarilor în Siberia, poporul Ucrainei este supus unui nou act de genocid.
Ambasadorul Marko Șevcenko spune că ziua de 18 mai este una tragică pentru Ucraina, fiind proclamată oficial ziua comemorării victimelor deportării poporului tătar din Crimeea. Potrivit datelor oficiale, peste 200 de mii de tătari au fost strămutați din Crimeea și duși în vagoane spre Siberia și Asia Centrală.
„În ziua de 18 mai, cu 79 de ani în urmă, Uniunea Sovietică a început o operațiune care a fost ulterior proclamată de Parlamentul ucrainean drept un act de genocid al tătarilor din Crimeea. La 18 mai 1944 a început o operațiune de deportare a tătarilor din Crimeea în Siberia și Asia Centrală. Această operațiune a durat trei zile, tot poporul tătar din Crimeea a fost deportat, foarte multe pierderi umane au fost înregistrate în drumul spre Siberia. Oamenii erau duși în condiții inumane. Toate aceste atrocități au fost proclamate de Parlamentul ucrainean drept act de genocid”, a spus Marko Șevcenko în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la JurnalTV.
Potrivit ambasadorului, crimele conducătorilor Rusiei continuă și astăzi în Ucraina, însă poporul ucrainean este determinat să învingă armata rusă și nu acceptă concesii și cedări teritoriale în favoarea statului agresor. Potrivit ambasadorului, după declanșarea războiului din 2014 și anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, s-a majorat considerabil numărul ucrainenilor care-și doresc aderarea țării la NATO, potrivit IPN.
„93% din ucraineni consideră că victoria Ucrainei asupra Rusiei este posibilă. Și 94% din ucraineni sunt împotriva unor cedări în acest război pentru a ajunge mai repede la pace. În 2014, când a început agresiunea rusă în Crimeea și Donbass, Ucraina era țară neutră, nu era nicio dorință a ucrainenilor de aderare la NATO, toți ucrainenii erau concentrați pe probleme interne. În Constituție era o prevedere în care se menționa că Ucraina este în afara oricărui bloc militar, totuși Rusia a început războiul. Abia ulterior subiectul aderării la NATO s-a extins atât de larg în societate și chiar a fost introdus în Constituție, dar deja după cinci de ani de la declanșarea agresiunii ”, a mai spus ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova.
În februarie 2019 Rada Supremă a Ucrainei a adoptat legea cu privire la modificarea Constituţiei. Legea viza cursul strategic al statului și dezideratul de a obţine statut de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene şi Alianţei Nord-Atlantice.
