Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a susținut miercuri, 11 martie 2026, un discurs în plenul Parlamentului Lituaniei, cu ocazia aniversării a 36 de ani de la restabilirea independenței, fiind primul stat care a ieșit definitiv de sub ocupația sovietică.
Astfel, șefa statului a prezentat copia rezoluției adoptate de Legislativul de la Chișinău la 31 mai 1990, prin care era recunoscută independența restabilită a Lituaniei.
„Sunt mândră să spun că R. Moldova a fost prima din lume care v-a recunoscut independența. Și vreau să mă opresc o clipă asupra acestui fapt, pentru că am impresia că nu a fost întotdeauna pe deplin înțeles, nici măcar de către noi. R. Moldova, în mai 1990, nu era un stat suveran. Făceam parte din Uniunea Sovietică. Nu aveam armată, nu aveam statut internațional, nu aveam nicio protecție dacă Moscova ar fi decis să ne pedepsească pentru îndrăzneala noastră. Și totuși, Legislativul nostru a privit la ceea ce ați făcut și a spus: „Este corect, suntem alături de voi”. A fost propriul nostru mic act de curaj. Un gest de solidaritate făcut înainte ca noi înșine să fim liberi. Iar astăzi, 36 de ani mai târziu, vin în fața dumneavoastră pentru a spune: spiritul acelui gest dăinuie”, a menționat Maia Sandu.
Șefa statului a subliniat că solidaritatea dintre cele două state vine dintr-o memorie istorică comună. „Acea solidaritate s-a născut dintr-o înțelegere comună a ceea ce istoria ne-a hărăzit amândurora. Pactul Molotov–Ribbentrop din 1939, un acord secret semnat între două puteri totalitare peste capul altor națiuni, a pecetluit soarta Lituaniei și a Moldovei deopotrivă. Țara dumneavoastră a fost ocupată. A mea a fost împărțită, absorbită, redenumită și supusă unui proiect de suprimare colonială. Nu am fost consultați. Nu am fost avertizați. Pur și simplu ne-am trezit într-un imperiu pe care nu îl aleseserăm niciodată”, a amintit președinta.
În acest context, șefa statului a remarcat că ambele state au cunoscut ocupația, deportările și suprimarea identității naționale.
„Date diferite, locuri diferite, dar același agresor, aceeași metodă, aceeași logică: că națiunile nu au dreptul să existe în afara sferei Moscovei, că suveranitatea noastră este condiționată, că memoria noastră poate fi rescrisă. Și tocmai de aceea memoria contează atât de mult, ca formă de reziliență, ca formă de apărare națională. O cultură a memoriei înseamnă să ne protejăm de manipulare. Înseamnă să refuzăm să confundăm agresorul cu victima. Înseamnă să îi recunoaștem și să îi onorăm pe cei care au apărat țările noastre, pe cei care au păstrat vie conștiința națională atunci când exprimarea identității era interzisă și pe cei care au supraviețuit deportării, lagărelor și foametei fără să-și piardă demnitatea. În Moldova, lucrăm pentru a reconstrui această cultură a memoriei. Știm cum sistemul sovietic a încercat, prin educație, prin tăcere impusă, prin frică, să înlocuiască memoria autentică cu una dirijată. Lucrăm pentru a repara acea distrugere: în școlile noastre, în instituțiile publice, prin felul în care vorbim despre trecutul nostru. Pentru că am văzut, nemijlocit, cum Rusia folosește revizionismul istoric ca armă. Rescrie istoria înainte de a repeta crima. De aceea, salut cu deplină convingere angajamentul Lituaniei ca evaluarea crimelor regimurilor totalitare și combaterea rescrierii istoriei să se numere printre prioritățile Președinției sale a Consiliului Uniunii Europene”, a menționat Maia Sandu.
Referindu-se la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, acum în al cincilea an, președinta Maia Sandu a transmis un mesaj ferm. „Rusia nu câștigă, dincolo de titlurile triumfaliste și de revendicările teritoriale se află un sistem sub o presiune enormă. Economia Rusiei funcționează într-un regim de război pe care nu îl poate susține la nesfârșit. Armata sa a suferit pierderi pe o scară pe care Moscova încearcă cu disperare să o ascundă. Iar izolarea sa internațională, deși imperfectă, este reală”, a adăugat Maia Sandu.
De cealaltă parte, ea a mai subliniat că Ucraina nu doar supraviețuiește, ci inovează, redefinind modul în care se poartă războaiele moderne. „Supraviețuirea Ucrainei merge mână în mână cu a noastră„, a declarat Maia Sandu.
Șefa statului s-a referit și la războiul hibrid pe care Rusia îl duce împotriva R. Moldova de ani de zile, subliniind că în ciuda acestui fapt cetățenii R. Moldova au ales Europa. „R. Moldova va fi mai sigură în interiorul Uniunii Europene. Iar UE va fi mai puternică cu Moldova în interiorul ei. Într-o lume atât de instabilă, a lăsa națiunile democratice în zone gri este un risc pe care Europa nu și-l poate permite.”
Șefa statului a făcut și un apel la sprijin către parlamentarii lituanieni, subliniind că „nu cerem mai mult decât șansa pe care ați avut-o dumneavoastră, nu cerem mai mult decât sprijinul pe care l-ați primit„.
Astfel, Maia Sandu a îndemnat Vilniusul să continue să pledeze la Bruxelles, în Consiliul European și în toate forurile relevante, pentru extinderea Uniunii Europene pentru cei care și-au câștigat cu adevărat locul în familia europeană.
