Deglobalizarea economiei ar crește prețurile și ar reduce producția mondială cu până la 7%, dar impactul mai mare ar fi asupra țărilor mai sărace, care produc acum componente tehnologice, scrie Reuters.
O analiză realizată de Fondul Monetar Internațional arată că o eventuală „fragmentare drastică” a economiei globale, după zeci de ani de integrare economică, ar putea reduce produsul brut al omenirii cu până la 7%, impactul cel mai mare fiind înregistrat de țările care participă, prin furnizarea de componente, la fabricarea de produse tehnologice cu valoare adăugată mare. Acestea ar pierde până la 12% din PIB, o cădere semnficiativă, având în vedere și raportarea la o valoare mai mică a economiilor lor.
FMI mai precizează că fluxurile globale de bunuri și de capitaluri, stabilizate după criza financiară din 2008-2009, dar și după restricțiile comerciale din anii ce au urmat acesteia, „au fost puse la încercare Atât de pandemia de Covid-19, cât și de invazia Rusiei în Ucraina, crescând scepticismul cu privire la beneficiile globalizării”. Dar chiar și o fragmentare limitată a economiei globale ar reduce cu 0,2% PIB-ul mondial.
Analiza FMI menționează și faptul că, prin consolidarea legăturilor comerciale, nivelul sărăciei la nivel global a scăzut semnificativ. Studiile existente arată că introducerea de alte restricții comerciale ar provoca în primul rând creșteri de prețuri, dar și decuplarea tehnologică a unor națiuni, țările cu venituri mici fiind cele mai expuse riscului.
