Suprafața agricolă ecologică din UE continuă să crească, ajungând în 2022 la 16,9 milioane de hectare, față de 15,9 milioane ha în 2021 și 14,7 milioane ha în 2020, arată date publicate recent de Eurostat. În timp ce curentul agriculturii eco ademeneşte tot mai mulţi europeni, în România ponderea terenurilor agricole ecologice este de doar 5%, iar indicatorii fermierilor moldoveni sunt și mai mici, relatează IPN cu referință la Euractiv și Ecopresa.
Datele arată că în 2022, suprafața pentru agricultura ecologică în UE a fost echivalentă cu 10,5% din suprafața agricolă utilizată.
Între 2012 și 2022, suprafața a crescut în aproape toate țările UE. Cele mai mari rate de expansiune în această perioadă au fost în Croația (+306%), Portugalia (+278%) și Bulgaria (+182%).
Cota ca mai mare a suprafețelor de agricultură ecologică a fost înregistrată în Austria (27%), Estonia (23%) și Suedia (20%). În contrast, ponderea agriculturii ecologice a fost sub 5% în 5 țări din UE în 2022, cu cele mai mici ponderi în Malta (sub 1%), Bulgaria și Irlanda (ambele 2%).
Comparativ cu datele europene în creștere, în perioada acelorași ani Republica Moldova a fost înregistrată o diminuare a suprafeței terenului agricol înregistrat în sistem ecologic.
Conform datelor furnizate de către organismele de certificare, suprafața terenului agricol certificat ecologic sau în conversie este în diminuare în anul 2022 cu 1102,86 ha față de anul 2021. Mai mult, până în 2020, suprafaţa lucrată în sistem ecologic a crescut an de an, până la circa 29.000 de hectare, după care indicatorii au scăzut și în prezent mai puțin de 2% din suprafaţa agricolă totală a Republicii Moldova este cultivată astfel.
Moldovenilor le reușește să obțină recolte ecologice de grâu și floarea-soarelui, porumb, soia, mazăre, nuci, cartofi, praz, vinete, pătrunjel și păstârnac, dar și plante medicinale și aromatice, precum levănțica și muștarul și alte produse. Spre regret, însă, e vorba de cantități mici.
