Expertul în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, spune că în acest an, Guvernul Republicii Moldova se confruntă cu probleme majore în cea ce privește încasările bugetare, în special din TVA. Potrivit expertului economic, în anul curent, încasările bugetare din TVA s-au diminuat cu 2,7 miliarde de lei. Ionița susține că problemele au devenit atât de evidente, încât în luna octombrie Executivul a trebuit să ceară Parlamentului modificări la bugetul de stat pentru a redistribui sarcinile de încasare din TVA și a remedia situația până la sfârșitul anului.
Expertul precizează că veniturile bugetare din TVA au crescut stabil până în primul trimestru din 2023, când au ajuns la 30 de miliarde de lei, în valoare anuală. Apoi, a urmat jumătate de an de stagnare și chiar o scădere ușoară a veniturilor, fapt mai rar întâlnit în istoria bugetar-fiscală, execepție anul 2020, în timpul pandemiei de COVID-19. Pentru a înțelege amploarea și valoarea fenomenului, trebuie spus că anii precedenți, încasările din TVA în bugetul public constituiau 15,1% din totalul veniturilor populației, iar în acest an au scăzut la 13,8%. Această reducere de 1,3 puncte procentuale înseamnă 2,7 miliarde lei ratări bugetare din încasările din TVA pentru acest an.
Expertul declară că, pentru a contracara acest fenomen, este important de a înțelege cauzele care au generat tendințele negative. Trebuie analizate cinci cauze potențiale, care pot influența încasările bugetare și, astfel, să fie identificate soluțiile de stopare a fenomenului negativ.
Potrivit lui, există cinci factori care au dus la diminuarea cu 2,7 miliarde de lei a încasărilor bugetare în anul curent: reducerea sau încetinirea cheltuielilor populației; trecerea la produsele cu TVA redus; creșterea cererii față de bunurile cu TVA la cota Zero; trecerea la economia neobservată și creșterea comerțului ilicit
Expertul susține că încetinirea cheltuielilor populației este cea mai evidentă cauză. Dacă populația își reduce cheltuielile, veniturile bugetare din TVA tot se reduc. Acesta fenomen a fost clar evidențiat în 2020, pe fundalul pandemiei de COVID-19. Economiile nete ale populației în bănci, în primele nouă luni ale anului curent, au crescut cu 3,3 miliarde de lei. Altele 3,5 miliarde de lei sunt economiile păstrate acasă. În total, circa 6,8 miliarde lei au fost economișiți și nu au mers la consum. Această tendință înseamnă ratări de venituri bugetare din TVA de circa 1 miliard de lei.
„După doi ani de criză, acum trebuie promovate politici clare de încurajare a consumului, fără de care sunt compromise puternic veniturile bugetare. Totuși, temperarea consumului și creșterea înclinației spre economii nu este ceva specific pentru acest an și are impact mai mic asupra ratărilor bugetare. În timp ce încasările de la Serviciul Fiscal de Stat (FISC) au crescut moderat, de la 2,5 miliarde de lei în trimestru trei, 2022. la 2,9 miliarde de lei în trimestru trei, 2023. Încasările de la vamă s-au redus substanțial, de la 6,5 miliarde de lei în trimestru trei, 2022, la 5,3 miliarde de lei în trimestru trei, 2023. Astfel, consumul temperat a influențat încasările bugetare, dar reducerile de la vamă nu pot fi explicate prin acest factor”, susține Ioniță.
De asemenea, potrivit lui criza energetică din 2021-2023 a influențat puternic încasările bugetare din TVA. Cheltuelile populației și ale agenților economici pentru gaze naturale au crescut de la 3 miliarde de lei în 2020 la 13 miliarde de lei în 2022. În consecință, populația a fost nevoită să-și reducă cheltuelile din contul bunurilor obișnuite, unde TVA este 20%, pentru a achita factura la gaze naturale, unde TVA este de 8%. Această trecere a generat o reducere a încasărilor bugetare cu 900 de milioane de lei.
„Sub economia neobservată se înțelege acele vânzări de bunuri și servicii care se realizează fără plata unor impozite, dar asupra cărora Guvernul nu solicită careva plăți. Spre exemplu, persoanele fizice, care vând produse agricole în piețe sunt scutite de plata TVA. În perioada de criză, un anumit număr de consumatori au migrat de la comerțul organizat, unde se achită TVA, la procurările de la piață, unde mărfurile sunt mai ieftine și nu se achită TVA”, mai susține analistul economic.
În opinia expertului, comerțul ilicit este de bază în tot ceea ce privește evoluția negativă a încasărilor bugetare din acest an. Anume comerțul ilicit trebuie să tragă cea mai mare atenție, atunci când se dorește soluționarea problemei încasărilor bugetare. Ioniță susține că chiar dacă subiectul comerțului ilicit este pe agenda Guvernului și a Parlamentului, cel mai bine ar fi ca Ministerul Finanțelor să se preocupe de contracararea lui deoarece este instituția care prima resimte efectele acestui fenomen, iar amploarea lui afectează direct încasările bugetare.
