Pe 27 martie s-au împlinit 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România, un moment istoric care continuă să influențeze dezbaterea politică și geopolitică din Republica Moldova. În contextul actual de securitate din regiune, marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de prezența trupelor ruse în regiunea transnistreană, întrebarea despre viitorul moldovenilor și despre garanțiile reale de pace și securitate devine tot mai actuală. România este membră a Uniunii Europene și a NATO, iar unirea ar însemna, implicit, integrarea teritoriului dintre Prut și Nistru în spațiul euro-atlantic și sub umbrela de securitate a Alianței Nord-Atlantice. Dezbaterea publică pe tema unirii este alimentată și de declarațiile recente ale unor lideri politici de la Chișinău și București cu privire la acest deziderat, dar și de sondaje, care arată o creștere a sprijinului pentru această opțiune în societate. Ce ar însemna, concret, unirea cu România din perspectiva securității Republicii Moldova? Ar fi aceasta o garanție reală de pace sau, dimpotrivă, un factor de risc într-o regiune deja tensionată? Și cum ar schimba o eventuală unire arhitectura de securitate în Europa de Est și în regiunea Mării Negre?
