Ultima zi a anului 2023 ne aduce un nou început, cel puțin la nivel legislativ. Este prima zi, după aproape trei ani și 10 luni, când Republica Moldova nu se mai află într-o stare de urgență, sub o formă sau alta. De acum încolo, deciziile de urgență ale autorităților centrale vor fi luate conform procedurilor prevăzute în legislație, adică exclusiv de către Parlament, până acum aceste atribuții revenind aproape în totalitate Comisiei Naționale pentru Situații Excepționale, care, de fapt, de mai bine de doi ani a făcut legea în țară.
Republica Moldova a intrat în stare de urgență în data de 17 martie 2020, la câteva zile după ce în țară au fost înregistrate primele cazuri de Covid-19. Situația excepțională, la nivel național, a fost valabilă două luni, după care Parlamentul a relaxat restricțiile și a instituit „stare de urgență în sănătate publică”. În toamna 2021 a fost instituită deja stare de urgență în contextul crizei gazelor, iar în 24 februarie 2022, imediat după invazia rusă în Ucraina, Republica Moldova a intrat într-o stare permanentă de urgență la nivel național, care s-a menținut până ieri, 30 decembrie 2023.
Din martie 2020, Comisia Națională pentru Situații Excepțională a adoptat peste 220 de dispoziții legate, inițial, de situația pandemică și problemele din sănătate, după care, în contextul crizei energetice și a războiului, au urmat un șir de dispoziții și modificări legislative legate de securitate, gestionarea crizei refugiaților și a crizei gazelor.
Legea spune că CSE este creată pentru exercitarea unor măsuri, menite să reducă riscul declanşării situaţiilor excepţionale, iar în cazul producerii acestora – pentru organizarea lichidării consecinţelor lor şi asigurarea protecţiei populaţiei şi teritoriului.
Pe durata stării de urgență, legislativul cedează acestei comisii o parte din împuterniciri, iar CSE poate lua un șir de măsuri privind regimul de intrare și ieșire din țară, regimul de circulație pe teritoriul țării, raționalizarea consumului de gaze naturale etc. Deciziile CSE sunt obligatorii și executorii.
În afară de primul ministru care o și conduce, din CSE fac parte vicepremierul, miniștrii, reprezentanți ai autorităților administrative centrale și a instituțiilor publice din subordinea Guvernului.
Astfel, în toată această perioadă, Republica Moldova a fost condusă, în mare parte, de Comisia pentru Situații Excepționale, care avea mână liberă să ia decizii cu derogări de la legislație, prin mecanisme juridice simplificate. Acest lucru a provocat controverse și critici, guvernarea PAS fiind acuzată de lipsă de transparență în procesul decizional.
