Experții Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției au analizat proiectul de Lege cu privire la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), elaborat de către Ministerul Justiției, care are drept scop reformarea instituției.
Ca remarcă generală, autorii opiniei susțin că proiectul nu poate fi susținut, în principiu, în partea ce ține de evaluarea extraordinară a judecătorilor CSJ. Conceptul suscită probleme din perspectiva standardelor internaționale, dar și normelor constituționale.
„Singurul efect urmărit pare a fi substituirea, în funcții importante, a unor persoane cu altele. În acest sens de idei, reiterăm că, potrivit Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisiei de la Veneția), modificările legislative nu trebuie să fie ad hominem, altfel spus – ele nu trebuie să urmărească substituirea titularilor de funcții specifice sub pretextul reformei instituționale. În aceeași ordine de idei, reamintim că un proiect similar a fost supus expertizei de Comisia de la Veneția, mai multe aspecte problematice menținându-se și în actualul Proiect”, se arată în opinia CAPC.
Potrivit experților, proiectul este problematic și din perspectiva opiniei Comisiei de la Veneția asupra proiectului de lege privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor – prin Proiect se propune extinderea Legii nr. 26/2022 asupra procedurii de evaluare a judecătorilor CSJ și asupra candidaților la funcția de judecător al CSJ.
Urmare a analizei, experții CAPC au venit cu mai multe recomandări pentru îmbunătățirea proiectului de lege, printre care:
- excluderea „Preambulului”;
- excluderea cuvintelor „interpretarea și”, de la art. 2 alin. (2) lit. a), altfel prevederile vor suscita probleme de neconformitate din perspectiva art. 66 lit. c) din Constituție, dar și din perspectiva articolelor 71 și 72 din Legea nr. 100/2017;
- excluderea prevederilor de la art. 3 lit. e);
- redactarea normelor de la La art. 7 alin. (3), astfel încât acestea să corespundă celor conținute în art. 10 din Legea nr. 544/1995, art. 2 din Legea nr. 154/2012 privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor, precum și anexei nr. 1 la Regulamentul cu privire la criteriile de selecție, promovare și transferare a judecătorilor, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 613/29//2018;
- concretizarea condițiilor de la art. 9 alin. (5) lit. e), conform cărora se organizează și se desfoșoară concursul pentru funcția de secretar general și secretar general adjunct al CSJ – referirea la actul normativ relevant. În cazul în care este vorba de un act departamental, de specificat emitentul acestuia etc.
Recomandările Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției:
Pe 29 august, Ministerul Justiției anunța că a remis spre coordonare și consultare publică proiectul de lege cu privire la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).
Conform MJ, una dintre principalele modificări majore propuse în proiectul de lege se referă la modificarea componenței CSJ și micșorarea numărului de judecători de la 33 la 20 de judecători până la 1 iunie 2023, când urmează să își înceapă activitatea noua componență a CSJ. Conform proiectului, magistrații CSJ vor fi selectați de Consiliul Suprem al Magistraturii, prin concurs public, în bază de merit. 13 judecători vor fi selectați din rândul judecătorilor de carieră (pentru persoanele care au activat în calitate de judecător în instanțele judecătorești, proiectul prevede o experiență de cel puțin 8 ani efectiv lucrați în calitate de judecător; pentru persoanele care au activat în calitate de judecător al Curții Constituționale sau al Curții Europene pentru Drepturile Omului (CtEDO) – o experiență de cel puțin 6 ani efectiv lucrați în funcția respectivă) și 7 judecători vor fi selectați din rândul juriștilor non-judecători (avocați, procurori, profesori universitari), care au o experiență de cel puțin 10 ani efectiv lucrați în funcțiile respective.
La fel, potrivit Ministerului Justiției, proiectul prevede efectuarea evaluării extraordinare a actualilor judecători ai CSJ, precum și a candidaților la cele 7 funcții destinate non-judecătorilor. Evaluarea extraordinară se va efectua în două etape: evaluarea integrității etice și financiare, și evaluarea profesionalismului.
