În contextul ascensiunii extremei drepte în Europa, Ungaria populistului Viktor Orban, un apropiat al Kremlinului, urmează să preia preşedinția UE la 1 iulie. Este o perspectivă care provoacă îngrijorare la Bruxelles, dat fiind numărul tot mai mare de dispute pe care le are cu Budapesta. Va fi Viktor Orban la înălțimea reputației sale de rebel al UE-27 în următoarele şase luni sau va juca rolul elevului bun?, se întreabă France 24 într-o analiză în care încearcă să schițeze nişte răspunsuri şi perspective.
La fiecare şase luni, o țară membră UE preia conducerea Consiliului UE. Dar anul acesta, agenda până în 2030 nu stârneşte prea mult entuziasm la Bruxelles. Şi pe bună dreptate: de la 1 iulie, această poziție-cheie va fi ocupată de Ungaria lui Viktor Orban, campioană a democrațiilor aşa-zis „iliberale”, conciliantă cu Moscova şi acuzată în mod regulat că blochează deciziile celor 27 de state membre.
„Această preşedinție este îngrijorătoare, deoarece Orban este foarte apropiat de Rusia şi, de asemenea, de Donald Trump, care ar putea câştiga în Statele Unite în noiembrie. De asemenea, ar putea fi problematică după alegerile din Franța, cu un guvern mai de dreapta”, spune Ernst Stetter, consilier special al preşedintelui Fundaţiei Jean-Jaurès pentru Europa, citat de France 24, potrivit News.ro.
„Europenii sunt puțin circumspecți față de această preşedinție, deoarece preşedintele ungar are poziții iconoclaste în raport cu majoritatea, inclusiv în cadrul dreptei radicale”, spune și Pascale Joannin, directorul Fundației Robert Schumann.
Preşedinția rotativă a consiliului de miniştri al Uniunii Europene permite țării care o deține să controleze agenda reuniunilor celor 27 de state membre ale UE. De la Ucraina la statul de drept şi imigrație, există multe chestiuni în care Ungaria şi-a folosit dreptul de veto sau a blocat o decizie timp de săptămâni întregi. „Aproximativ 40% din deciziile pe care UE le doreşte cu privire la Ucraina sunt blocate”, sublinia exasperat ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis, la Bruxelles, la sfârşitul lunii mai. Sub presiunea puternică a partenerilor săi, Budapesta a acceptat între timp deschiderea oficială a negocierilor de aderare cu Kievul, care au început marţi. Dar ajutorul militar în valoare de 6,6 miliarde de euro este încă blocat. Iar viitoarea preşedinţie ungară nu pare să aibă intenţia de a-şi ridica veto-ul.
Un alt simbol care dă tonul acestei preşedinţii ungare: Budapesta va organiza o slujbă pentru Europa la Bruxelles. După cum relatează Courrier International, Ungaria a ales catedrala Saints-Michel-et-Gudule din capitala Belgiei pentru a-şi lansa mandatul sub cele mai bune auspicii la 1 iulie. Dacă forma anunţă culoarea, fondul este la fel de marcat de ideologia conservatoare îmbrăţişată de Viktor Orban. Foaia de parcurs prezentată de Budapesta pentru preşedinţia sa subliniază necesitatea de a controla frontierele UE, de a reduce imigraţia ilegală, de a proteja agricultorii de concurenţa neloială şi de a semna un nou acord privind competitivitatea. Cu alte cuvinte, chestiunile legate de statul de drept şi de mediu, două priorităţi ale preşedinţiei belgiene precedente, vor trebui să aştepte. Deşi controlul asupra agendei UE-27 este o prerogativă semnificativă, ea nu este totuşi absolută, au declarat mai mulţi diplomaţi europeni pentru AFP. „Rolul poate fi comparat cu cel al unei persoane care organizează o cină, care se asigură că invitaţii se reunesc în armonie, putând să-şi exprime diferenţele în timpul mesei, înainte de a pleca în termeni buni şi cu un obiectiv comun în minte”, rezumă capitolul dedicat preşedinţiei rotative de pe site-ul Consiliului UE.
Cu toate acestea, influenţa legislativă a Budapestei va fi probabil limitată de doi factori: preşedinţiile din a doua jumătate a anului sunt trunchiate de tradiţionala vacanţă de vară, iar Ungaria preia frâiele UE la începutul legislaturii, la doar câteva săptămâni după alegerile europene. „Uniunea Europeană se află în prezent într-o fază de tranziţie. Între numirile de la Comisie şi Parlament, nimic extraordinar nu se va întâmpla până în decembrie. Deci, în cele din urmă, această preşedinţie, de care unii se tem, vine într-un moment destul de oportun în calendar şi va limita capacitatea lui Viktor Orban de a provoca probleme”, subliniază Pascale Joannin. În plus, distribuţia „Top Jobs” – posturile-cheie ale UE – care ţine cont de ponderea fiecărui grup politic, pare să fi fost deja decisă. S-a ajuns deja la un acord pentru a o numi din nou pe Ursula von der Leyen în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene. „Europenii au dorit să acţioneze rapid în această privinţă pentru a evita ca Orban să aibă cea mai mică influenţă asupra acestor numiri”, spune Ersnt Stetter. De altfel, Viktor Orban s-a grăbit să critice un acord care „merge împotriva a tot ceea ce reprezintă UE. În loc să includă, acesta sădeşte seminţele divizării”, a reproșat el.
