Dacă acum 20 de ani moldovenii luau calea pribegiei în căutarea unui loc de muncă, pentru a obține un salariu mai mare, acum mulți cetățeni asigurați financiar aleg să părăsească Republica Moldova. O spun specialiștii în domeniul demografic, potrivit cărora tot mai mulți cetățeni aleg să plece din Republica Moldova pentru că-și doresc servicii publice de calitate, notează IPN.
Peste 15% din populația Republicii Moldova intenționează să emigreze într-o altă țară în următorii trei ani. O treime dintre aceștia sunt tineri de 15-35 de ani. Sunt datele ultimului studiu realizat la subiectul democratic, cu sprijinul Fondului ONU pentru Populație. Potrivit specialiștilor, moldovenii aleg să emigreze în statele europene nu neapărat pentru salarii mai mari, ci pentru servicii de calitate.
„Până nu demult oportunitățile economice sau salariile bine plătite erau un indicator foarte important în procesul de migrație. Acum datele arată că inclusiv persoane care au un salariu foarte mare, peste 20 de mii de lei, intenționează să plece. Adică sunt alți factori care influențează procesul de migrație. Este vorba de calitatea serviciilor publice, în sistemul de educație, în sistemul de sănătate, infrastructura, școli, grădinițe, spitale, transport public. Tinerii sunt primii care vor să aibă parte de oportunitățile din alte țări, în special din UE. Dintre cei care revin în Republica Moldova, în mare parte e vorba de persoane după vârsta de 50 de ani”, a spus expertul UNFPA, Eduard Mihalaș în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la JurnalTV.
Potrivit studiului „Populația Republicii Moldova la 30 de ani de Independență” realizat de Centrul de Cercetări Demografice, cei care aleg cel mai des să părăsească definitiv Republica Moldova sunt tinerii apți de muncă.
„Potrivit studiului, între anii 1998 și 2021, datele sunt fără regiunea transnistreană, numărul populației care a emigrat din Republica Moldova și nu s-a întors înapoi constituie peste 900 de mii de locuitori. Dacă la începutul anilor 2000 a prevalat migrația de muncă, majoritatea oamenilor care plecau la muncă peste hotare erau din mediul rural. Acum tinerii sunt interesați de studii în străinătate. Întrucât și Europa se confruntă cu îmbătrânirea populației, multe țări au programe de atragere a tinerilor. Dacă facem o comparație între numărul de studenți din Republica Moldova și numărul celor care-și fac studiile peste hotare, putem spune că fiecare al 5-lea studiază pentru hotare. Este o cifră foarte mare”, a spus specialista în demografie, Olga Gagauz.
Reprezentanții guvernării spun că depun eforturi pentru a-i încuraja pe tineri să rămână acasă, prin majorări de indemnizații pentru creșterea copiilor și prin susținerea mamelor care aleg că iasă la muncă mai devreme.
„Noi avem politici de promovare a concediului paternal, sau o politică mai flexibilă a concediului de maternitate, de a stimula mamele să revină la muncă, să devină economic active. Încercăm să oferim tinerelor familii siguranța că pot conta pe ajutorul statului. În această sesiune vom aproba o lege cadru care reglementează mini-creșele, când un specialist poate certifica o instituție care are grijă de 10-15 copii, copiii de pe-o stradă sau dintr-o comunitate. Sau în cadrul companiilor să se deschidă spații unde să vină să-și petreacă timpul copiii angajaților”, a spus deputatul PAS, Adrian Băluțel.
Recent, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a lansat programul „Familia” – un pachet de măsuri guvernamentale, orientate spre suportul copiilor și a familiilor cu copii din Republica Moldova. Programul prevede acordarea unei indemnizații lunare pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani pentru toți copiii, indiferent dacă părinții sunt sau nu sunt asigurați social. De asemenea, este vorba despre majorarea indemnizațiilor de suport pentru familiile cu copii.
