Mereu mă întreb și vă întreb și pe dvs. – într-o societate patriarhală, femeile, totuși, își fac loc? Nu veți nega că suntem, continuăm să fim o societate patriarhală, în care chiar femeile nu sunt de acord, nu sunt foarte fericite ca în vârf – la președinție sau într-un vârfuleț, la primărie – să fie o femeie. Ele, totuși, și-au cucerit dreptul, fiind și majoritare demografic, să ne conducă pe toți ceilalți, bărbații, mai cu seamă. Și astăzi vreau despre asta să vorbesc, a N-a oară, și să încerc să vă conving că suntem pe calea corectă și pentru că acolo, în Uniunea Europeană, unde vom ajunge cândva, este un criteriu valabil pentru societățile mature – nu doar egalitate, dar și echitate, și pe merit, sigur că nu doar pe gen, să fie promovate femeile. Și astăzi am invitat-o în studio pe Loretta Handrabura, care este cunoscută pentru faptul că a pledat, întâi de toate, pentru denumiri femeiești ale profesiilor, dar asta era doar partea vizibilă a aisbergului, pentru că după cuvinte vin și realitățile sau cuvintele deja trebuie să denumească realități care există, cum e cazul președintei, până acum dacă am avut numai președinți, era straniu să auzim dna președintă, dar acum, slavă Domnului, și o să discutăm despre asta. Și Vitalie Călugăreanu, eu zic, chiar un promotor activ al drepturilor femeiești, îl vedem pe Facebook cu câtă dragoste și, eu zic, tandrețe își tratează consoarta și chiar o să îl rog să ne împărtășească din experiența lui de omul casei, omul care pune mortar, lucrează în grădină. Și cum împărțiți voi, și cum la modul practic se vede în familie această egalitate de gen, păstrându-se, totodată, proporțiile?
Vocea Basarabiei: Și de unde am să încep? De la faptul că suntem în plină rocadă guvernamentală, unde am auzit, mai mult sau mai puțin explicit, că în condițiile de insecuritate, anunțate de Maia Sandu, avem nevoie de un prim-ministru bărbat, care se pricepe mai mult la securitate decât Natalia Gavrilița, care se pricepe, chipurile, la puști, avioane și sisteme antiaeriene. Vreau dvs. să combateți această ipoteză pe contrasens, nocivă, de fapt, pentru activitatea asta de egalizare în drepturi a femeilor.
Loretta Handrabura: Aș începe de la aceea că îmi place stilul și felul cum ne provocați pe cei care ne invitați. În societățile sănătoase și mature se prețuiește valoarea fiecăruia. De aceea în unele țări și, când zic „unele țări”, imediat o să mă gândesc la țările nordice, unde nivelul de viață și de prosperitate este unul pe care ni-l dorim și noi aici, acasă, și alte țări. Din ce considerent? Din considerentul că factorul de vârstă, de gen sau sex, de etnie și alții nu sunt tratați în favoarea unuia și în defavoarea altuia.
Țările în care se pornește de la contribuția și valoarea fiecăruia sunt țările unde nu se mai discută prevalența unui gen sau unui sex asupra altui sex, nu se mai tratează eronat că vârsta ar fi o povară în eficiența profesională sau în rezultatul profesional. Și când zic aceste lucruri, sigur că noi nu ne propunem acum să facem tratate științifice, mă uit permanent în istorie și o dată în plus cu fosta mea studentă, actualmente – colegă, coautoare, Natalia Grâu, am finalizat aseară Manualul de educație electorală.
Și acolo am inclus foarte multe modele atât masculine, cât și feminine de reușită, și de la noi din Republica Moldova, și din afara acesteia, prin care vrem să transmitem viitorilor prim-votanți și prim-votante să aibă acest curaj și această fermitate, și această unitate în susținere și recunoaștere a valorii. Vedeți, am repetat, cred că a treia oară, valoarea omului contează.
Vocea Basarabiei: Loretta, am răbdat așa de mult, nu vă las să fiți profesoară universitară…
Loretta Handrabura: Dar rămân…
Vocea Basarabiei: Ați aruncat atâtea teze pe care eu trebuie să le combat în virtutea meseriei mele de moderator.
Loretta Handrabura: Încercați, încercați să le combateți.
Vocea Basarabiei: Uitați-vă, când spuneți că pensionarii, vârstnicii nu sunt o povară, dle, deja avem un decalaj între fondurile de pensii și fondurile de la fisc.
Loretta Handrabura: Acesta e alt subiect.
Vocea Basarabiei: Nu, nu, e același subiect, pentru că oamenii așa înțeleg – cum adică nu sunt o povară, dacă eu trebuie să lucrez și să țin trei pensionari în spate? În țările nedezvoltate și nedemocratice îi duc în munți să moarăpe aceștia bătrâni, ca să nu le plătească pensii. Și altă teză – dvs. spuneți că femeile trebuie să fie valorificate…
Loretta Handrabura: Să fie tratate și valorificate.
Vocea Basarabiei: Da, dar societatea nordică nu cumva are probleme cu child free-urile și nu cumva are probleme demografice din cauza asta că femeile au căpătat libertatea de a munci de rând cu bărbații, și nu mai vor să facă copii?
Loretta Handrabura: Și a decide asupra dreptului lor reproductiv. Eram sigură că o să ajungem și la asta, că, vedeți…
Vocea Basarabiei: Dar eu trebuie să vă zădărăsc cumva.
Loretta Handrabura: Eu un subiect care, în Polonia și în Statele Unite, vedeți că a luat o întorsătură foarte categorică, în sensul că se dorește a fi reglementat. Or, atâta timp cât corpul meu îmi aparține, probabil că sunt și eu în drept să spun care este alegerea mea, luând în calcul mai mulți factori, în primul rând, socio-economici.
Și faptul că femeile sunt mai mult antrenate în câmpul muncii, asta probabil că ar trebui să ne pună pe noi în situația să ne întrebăm – de ce ele își adjudecă și domeniul profesional atât de mult, și funcții politice, care te suprasolicită?
Și aici eu vorbesc în cunoștință de cauză. Trei – de ce ele rămân în continuare să accepte și povara, volens nolens, mai mult sau mai puțin, a casei și a responsabilităților care încă în societățile nordice de care vorbeam, ele sunt partajate sigur că în mediul privat în funcție de înțelegerea pe care o au? La noi, chiar dacă tu ai această înțelegere cu partenerul de viață, vine coercitiv influența societății care spune: „Nu, asta este treabă femeiască, nu, asta este treabă…”
Vocea Basarabiei: Vine Tarlev și spune: „fă un copil și pentru stat”, ca să nu zic Ceaușescu, „un copil pentru românitate”.
Loretta Handrabura: Dle Botnaru, mie îmi plac, într-adevăr, și parantezele acestea, dar n-aș vrea ca audiența noastră iarăși să reducă toată discuția noastră, știți, la bancuri.
Vocea Basarabiei: Nu, nu, haideți să o reducem la întrebarea mea pe care v-am pus-o: Natalia Gavrilița putea să asigure în continuare securitatea Republicii Moldova?
Loretta Handrabura: Putea să asigure! Haideți, acum o să vorbesc și din perspectiva unei persoane care a fost implicată foarte activ în tot ce înseamnă actul politic și actul guvernamental. Orice formațiune politică vine cu foarte multe așteptări, dar și când tu ridici ștacheta așteptărilor foarte sus, sigur că dezamăgirile, mai ales cu cele trei crize, și iată a patra care poate să urmeze, ce au făcut? Au erodat din imaginea partidului de guvernământ, a PAS-ului.
Doi – o femeie, când se află în fruntea unui minister, darămite prim-ministră sau președintă de țară, sigur că comunicarea publică și politică în raport cu ea este foarte diferită. Și am pretenția, fiindcă fac analiza discursului public de prin 2010 încoace, eu atâtea etichetări și atâtea comentarii care depășesc limita bunului-simț în raport cu politicienii care au fost anterior prim-miniștri, președinți de țară nu am văzut.
Vocea Basarabiei: Asta era clar din campanie, încotro s-a dus Maia Sandu, era clar cândîi căutau purici în brânză.
Loretta Handrabura: Exact. Și regretabil că, sigur că educația, cultura pe care o avem noi, chiar în raport cu femeile din imediata noastră apropiere, se reflectă prin felul cum le privim și cum interpretăm orice acțiune sau decizie a lor. Eu sunt de partea celor care deja au fost mai multe voci care au spus, și anume spun voci care, ziceam, au această experiență politică. În situația când imaginea unui partid este în cădere liberă și sondajele arată – trebuie să faci o schimbare, trebuie să găsești un țap ispășitor. Eu regret să spun acest lucru, Natalia Gavrilița totuși s-a descurcat cu toate, mă rog…
Vocea Basarabiei: Eu nu accept cuvântul „s-a descurcat”, a făcut față! S-a descurcat, asta poți și să te sporești.
Loretta Handrabura: S-a descurcat cu faptul, da, a făcut față… Nu, hai că trebuia să termin fraza. A făcut față celor trei crize. Da, există derapaje, și eu dacă mi-aș face o analiză, uitându-mă în cei șapte ani cât am fost în două ministere, găsesc deopotrivă și ar putea alții să-mi impute anumite, mă rog, derapaje, nerealizări. Dincolo de factorul comunicării, care rămâne o mare problemă a partidului de guvernământ, după mine, prim-ministra Natalia Gavrilița a făcut față, partidul a ajuns în situația când trebuia să facă o rocadă, o schimbare și tu trebuie să sacrifici. Istoria politică…
Vocea Basarabiei: Eu nu fac analiza activității prim-ministrei.
Loretta Handrabura: Nu, eu trebuia să răspund la întrebarea dacă dânsa a făcut față și dacă prim-ministrul desemnat se va descurca…
Vocea Basarabiei: …va fi mai bun sau nu în subiecte de securitate. Dar de ce eu insist pe chestia asta? Pentru că, în general, eu aș putea să fac o mică anchetă, da sau ba, cuvintele pe care le-ați promovat dvs., denumirile de meserii și-au făcut efectul sau, invers, merg mână în mână cu realitățile, pentru că trebuie să recunoaștem și toată lumea va recunoaște că, spre deosebire de vremurile când Lucinschi îi obliga pe miniștri să-și pună câte o viceministră și stătea o păpușă acolo de formă, vremurile alea când Lucinschi încerca să fie în rând cu lumea se deosebesc radical de vremurile de astăzi, când la primării sunt niște femei, iertați-mă, mai bărbate decât bărbații, când președinta cred că a făcut mult mai mult decât ultimul predecesor, slavă Domnului, Natalia Gavrilița etc. și vedem și alte funcții, deci, întrebarea mea este – ce și-a făcut efectul ca să schimbe și mentalul, ca eventual și biserica, în sfârșit, să accepte că femeile au un rol mai mare decât îl reduc ei – gravidă și desculță la bucătărie?
Loretta Handrabura: Mesajul creștin este al iubirii și al recunoașterii singularității fiecăruia, dacă să o luăm așa, că unele fețe bisericești au promovat discriminarea prin etichete gen bob sterp, de faptul că, dacă nu ai familie, cum ai putea să conduci o țară, asta este condamnabil. Și eu mă bucur că societatea a avut reacția aceasta, cu atât mai mult dacă vorbim că biserica este o putere, dar n-ar trebui să se implice în asemenea mesaje cum de curând am mai auzit.
Vocea Basarabiei: Dar s-a schimbat, s-a erodat și la ei un pic?
Loretta Handrabura: Eu văd schimbări și în mediul bisericesc, mai încetinite, dar se mai produc, chiar dacă încă foarte mulți preoți, cu părere de rău, tratează din perspectiva înțelegerii lor rolul femeii și al bărbatului în casă, în familie, în țară. Eu, totuși, discut chiar și cu actualul patriarh al României, eu am avut șansa să am o discuție când nu era încă nici mitropolit și a reușit să mă convingă și să-mi spună că mesajul biblic este altul decât cel care se interpretează de biserică. De aceea toate obstacolele, toate impedimentele, tot păcatul acesta triplu pe care-l pun unele fețe bisericești pe femeie, că a avut curajul să descopere cunoașterea este sigur că și o interpretare eronată, care derivă din faptul că oamenii, indiferent că sunt bărbați sau femei, dar mai cu seamă bărbați și femei, luptă pentru dominații și pentru putere. Asta se întâmplă chiar și între vârstnici și tineri, deci este un fenomen care a existat și care va exista.
Eu sper că noi cu timpul o să avem înțelepciunea, într-adevăr, să ne dăm șansa, fiecare să fim într-un act de guvernare, fie la primărie, și aici aveți perfectă dreptate, modelele sunt multiple, pornind de la Tatiana Selemet, Violeta Crudu, eu le iau așa, primare cu mandate multiple, care au ridicat satele din niște ruine, deși inițial tot au fost privite cu foarte multă rezervă. Exact, președinta Maia Sandu a prins un mandat pe o perioadă foarte dificilă, ca și toată garnitura guvernamentală.
Vocea Basarabiei: Ați plecat un pic de la biserică, o să revin neapărat ca să vă întreb.
Loretta Handrabura: O să revenim, că nu vreau să rămânem doar pe ea, să ne ducem și la domnul…
Vocea Basarabiei: Nu, nu, dar este un factor foarte important.
Loretta Handrabura: Care influențează foarte mult…
Vocea Basarabiei: De ce? Pentru că, și aș fi vrut să vă întreb – cui i se datorează, enoriașilor sau întâistătătorilor, dar un întâistătător peste întâistătătorul, din păcate, are concepte nocive? Nu vreau să-l las pe Vitalie prea mult. Dacă noi ne-am schimba cu rolul, dumneata ai fi moderatorul, iar eu aș fi oaspetele dumitale, și mi-ai zice: „Ia dă-mi un exemplu de schimbare”. Eu ți-aș da exemplul meu personal. Eu am o nevastă cuminte, care este total diferită de cea pe care o dorește Loretta, dar mi-a născut două fete, care sunt arțăgoase ca mine, ele deja mă conduc, de la ele învăț deja, și pe măsură ce eu îmbătrânesc, ele devin active și îmi scriu pe hârtie: uite, faci asta, asta, asta. Acum plec la Paris, mi-a făcut agenda pe două săptămâni ce am eu de făcut. Culmea, vin nepoatele, care delicat, dar oricum îmi impun gusturi vestimentare, gusturi muzicale, eu mă gândesc cu groază ce o să facă din mine aia de la Paris, franțuzoaica. De asta, eu în 60 și de ani, câți îi am, deja am văzut cum eu sunt cobaiul care mă schimb, care accept. Și eu tresăltam când spuneau președintă, primară sau nu știu ce. Acum cred că: dar de ce nu trebuie să spunem, de ce noi la cofe, și un cofe/și o cafea cu atâta ușurință am acceptat, ne-am indignat?…
Loretta Handrabura: Dle Botnaru, de ce cu atâta ușurință spuneam mulgătoare, bucătăreasă, și nu senatoare, deputată?
Vocea Basarabiei: Adică la tractoristă e bine, dar…
Loretta Handrabura: Limba vine să reflecte realitățile în schimbare. Punct. Și dacă noi nu am fost acceptate în marile universități decât acum 120 de ani, dreptul la vot în spațiul românesc a fost din 1937, respectiv noi și în funcții, și în câmpul muncii am ajuns foarte târziu. Și cum vă spuneam și cu altă ocazie, limba tot a fost creată de bărbați, care au învățat primii, au devenit lingviști, filosofi, filologi, jurnaliști, ulterior, femeile venind în câmpul muncii, limba firesc vrea să reflecte și prin denumirea funcției prezența și contribuția lor.
Vocea Basarabiei: Oh, bărbații aceștia! Când i-a spus câinelui – câine, pe câine l-a întrebat el? Stați să vorbim cu Vitalie un pic, că l-am lăsat, l-am abandonat. Vitalie, și acum întrebarea, ne schimbăm înapoi cu rolurile: eu sunt moderator și te întreb pe dumneata, de la înălțimea poziției dumitale de jurnalist, publicist, după aia casnică o să vorbim – cum ai face dumneata analiza, care este traiectoria, în ce măsură se datorează vectorului european, în ce măsură se opune acestui vector de democratizare, anume patriarhalismul societății, factorul politic, cine speculează pe chestia asta, cine întinde coarda în mod intenționat ca să nu ne lase în Europa, unde, vezi Doamne, acolo gay-i umblă pe stradă și flutură drapelele?
Vitalie Călugăreanu: Da, asta e o tematică foarte vastă. Eu cred că noi ne schimbăm într-un ritm firesc aici, în Republica Moldova, mentalitatea noastră se schimbă într-un ritm firesc și cred că pe lângă factorii pe care i-ați menționat până acum mai este un factor pe care nu trebuie să-l ignorăm – migrația. Oamenii care au plecat au văzut o altă mentalitate în Uniunea Europeană, s-au mai întors unii în Republica Moldova și au încercat să explice și celor de aici că lucrurile stau un pic altfel în privința genului. Și în Uniunea Europeană sunt femei care lucrează în poziții tradițional pe care noi le percepem ca fiind meserii bărbătești, și ușor-ușor s-a schimbat, se schimbă, nu pot să zic că s-a schimbat, se schimbă mentalitatea și aici, vedem șoferițe foarte multe, care inclusiv prin asta ne arată că, da, și ele au conștientizat că pot să fie și altfel.
Vocea Basarabiei: Și în taxiul condus de șoferițe miroase mult mai fresh.
Vitalie Călugăreanu: Da, chiar e o mașină foarte curată, am circulat și eu cu mașini conduse de femei și este OK. Acum, dacă revenim un pic la aspectele astea politice despre care ați discutat mai devreme, sigur că Natalia Gavrilița a condus foarte bine Republica Moldova și a avut această îndemânare de a face acest lucru, la fel cum Maia Sandu este astăzi comandantul suprem al forțelor armate. Deci, pentru unii asta poate să sune poate nu chiar bărbătește, dar lucrurile astea trebuie să le conștientizăm, să le transpunem în viață și să ne împăcăm cu gândul că lucrurile se schimbă anume în felul acesta.
Vocea Basarabiei: Apropo de armată, oare iată criteriul acesta, dacă poate să fie un comandant suprem o femeie, nu cumva și acest criteriu ne desparte, și slavă Domnului, de „russkii mir”, unde ăia fac bancuri și femeile trebuie să fie numai la brancardă eventual?
Vitalie Călugăreanu: Ba da, sigur că da! Noi, în general, moldovenii, noi foarte ușor ne modelăm, putem să ne modelăm mentalitatea, dacă există un nucleu, o masă critică de oameni care promovează anumite valori noi, moderne, contemporane. Într-o țară atât de mică, lucrurile, mentalitățile pot fi schimbate destul de repede.
Vocea Basarabiei: Scuze, chiar și atunci când Ana Revenco a fost ministru la Interne, s-au împăcat polițaii cu acest fapt?
Vitalie Călugăreanu: Poate primele 2-3 luni au avut niște frisoane, dar dna Revenco, scuzați, când bate cu pumnul în masă acolo toată lumea pleacă ochii în jos și: „’nțeles, doamnă!”. Deci, lucrurile sunt înțelese acolo, toată lumea a înțeles că stai că doamna, chiar dacă e doamnă, are destulă…
Vocea Basarabiei: Mai ales că nu ia mită...
Vitalie Călugăreanu: Da, și acolo lucrurile s-au clarificat. Da, eu cred că ușor-ușor ne vom schimba și noi, există o rezistență puternică la nivelul bisericii. Eu nu sunt de acord cu faptul că ei s-au schimbat, că au conștientizat această problemă, eu am făcut acel interviu cu mitropolitul Vladimir, eu nu am înțeles din acea discuție că ei au înțeles greșeala pe care au făcut-o Marchel și ceilalți preoți.
Vocea Basarabiei: Dar îi scos un pic din față ori nu?
Vitalie Călugăreanu: Poftim?
Vocea Basarabiei: L-au retras un pic din față? Sau a rămas în vitrină?
Loretta Handrabura: L-au retras un pic, după mine, totuși.
Vitalie Călugăreanu: Nu, dacă ne uităm la rolul pe care l-a avut Marchel, acele documente halucinante emise de Sinodul bisericii în perioada pandemiei, o să înțelegem că, dacă chiar și l-au retras un pic în spate, atunci s-a întâmplat după acele evenimente, adică după 2020.
Vocea Basarabiei: Bine, hai alt nume, preotul acela care a târât câinele pe șosea, nu-l mai văd, de exemplu.
Vitalie Călugăreanu: Păi, da, bine, i s-a retras dreptul de a mai ține slujbe, din câte am înțeles.
Vocea Basarabiei: Adică, totuși, ei țin cont de părerea Lorettei, de exemplu, sau nu, nu le pasă?
Vitalie Călugăreanu: Nu că nu le pasă, eu cred că ei, ca și politicienii, mizează pe un anumit segment de enoriași, politicienii – pe un anumit segment de electorat, care cred, politicienii și fețele bisericești cred că acei oameni gândesc că un bărbat trebuie să conducă țara, un bărbat este mână de fier ș.a.m.d.
Vocea Basarabiei: Să împartă Focul Haric...
Vitalie Călugăreanu: Da, și această divizare, antagonizare este produsă de oameni, din păcate, care ajung în anumite poziții bisericești sau politice. Dacă nu ar exista acești doi factori, lucrurile s-ar schimba mult mai repede în societatea moldovenească.
Vocea Basarabiei: Deci, în factorii de rezistență, dacă facem topul lor, ați pune biserica primul factor de rezistență?
Vitalie Călugăreanu: Nu, ca prim factor de rezistență aș pune politicul în continuare.
Vocea Basarabiei: Așa, adversarii europenității, în general?
Vitalie Călugăreanu: Absolut, da!
Vocea Basarabiei: Adică un fel de stângă prefăcută, pro-rusă?
Vitalie Călugăreanu: Un fel de „russkii mir” în mediul politic din Republica Moldova. Deci, acești oameni în continuare mizează pe acel…
Vocea Basarabiei: OK, politicul, biserica. Mai sunt factori care împiedică ceea ce vrea Loretta Handrabura? Îmi cer scuze că vă folosesc ca purtător de lance.
Vitalie Călugăreanu: Educația. Da, cred că aici, dacă vrem ca cel puțin să nu mai stricăm o generație, să începem să lucrăm de pe acum la nivelul școlilor.
Vocea Basarabiei: Exact în terenul dvs. e mingea. De ce când ați fost la Educație, de ce Maia Sandu, că a stat la Educație, totuși nu a schimbat radical situația astfel încât în școală, într-adevăr, să nu se mai divizeze fetițele de băieți, nu există orele de muncă la care fetele croșetează și băieții trag cu ciocanul?
Vitalie Călugăreanu: Dar amintiți-vă ce dispute erau atunci când s-a început discuția pe aspectul acesta.
Vocea Basarabiei: Da, și apoi mai am una provocatoare, am multe.
Loretta Handrabura: Aveți, dar se vede că aveți mici restanțe de ceea ce s-a schimbat.
Vocea Basarabiei: Așa e, recunosc.
Loretta Handrabura: Sunt de acord cu topul pe care l-ați făcut, într-adevăr, factorul politic și de cele mai multe ori, iarăși am să vorbesc în cunoștință de cauză, rezistența vine chiar din interiorul formațiunilor politice.
Vitalie Călugăreanu: Exact.
Loretta Handrabura: Se face, stimați colegi, foarte multă figurație. Femeile în interiorul structurilor politice să știți că muncesc și luptă uneori pentru un portofoliu pe care chiar îl merită poate mai mult decât un coleg, de 10 ori mai mult. De ce? Fiindcă, iarăși, toată cultura și educația pe care o avem noi cu ea ne ducem în viață și pe ea o punem în față. (…)
