În cadrul emisiunii „Sâmbătă după amiază” de la Radio Vocea Basarabiei, Petru Vicol, director al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală (MNEIN), președinte al Comisiei naționale pentru salvarea patrimoniului cultural imaterial, a vorbit despre cum Republica Moldova marchează în acest an Zilele Europene ale Patrimoniului.
Petru Vicol a menționat că patrimoniul Republicii Moldova este unul bogat și divers. Vorbim aici de patrimoniul istoric, cultural, natural, etnografic, care în această perioadă sunt puse în evidență. Sunt foarte multe probleme în domeniul patrimoniului cultural, în special când vorbim despre patrimoniul construit. Avem multe clădiri de patrimoniu care din păcate necesită intervenții urgente, restaurări și consolidări. Sunt probleme și în domeniul conservării și protejării patromoniului mobil. Multe instituții încă nu au condiții bune de păstrare a patromoniului. Vorbim aici și de problema salvgardării patrimoniului imaterial, care este un domeniu care necesită atenție din partea societății, a specialiștilor și a experților. Vorbim și de patrimoniul natural, component al patrimoniului național. Uneori este uitat, nu este luat în considerare, dar natura trebuie și ea protejată. Rezervațiile peizagistice care sunt în Republica Moldova au nevoie și ele de atenție, protecție și conservare. „Este un domeniu în care sunt multe probleme, dar eu sper că pas cu pas aceste probleme vor fi depășite”, a spus Petru Vicol.
Directorul MNEIN a mai declarat că astăzi situația s-a schimbat spre bine. Majoritatea cetățenilor Republicii Moldova privesc patrimoniul diferit. Dacă în anii 1990 oamenii nu apreciau ca valoare istorică patrimoniul cultural, imaterial sau mobil, clădirile, chiar și simplele piese din casă erau privite ca lucruri obișnuite, cotidiene, astăzi mulți se uită altfel la o scoarță veche , se uită altfel la o cămașă tradițională.
„Toate sunt altfel apreciate și acest lucru se datorează în primul rând eforturilor care au fost făcute de către instituțiile din domeniu care au încercat să sensibilizele și să promoveze patrimoniul nostru. A fost o perioadă destul de tragică până în 2013 când din Republica Moldova erau exportate un număr foarte mare de covoare vechi. Începând cu 2013 aceste lucru nu se mai întâplă, nu se mai înstrăinează aceste scoarte, ele rămn în țară. Evenimentele pe care le-am desfășurat pentru promovarea covorului național au scos în evidență valoarea lor și astăzi omul nu se desparte atât de ușor de aceste covoare. Ele sunt piese de familie, se păstrează în familie, s-au sunt donate muzeelor”, a declarat Petru Vicol.
Petru Vicol a mai menționat că multe elemente ale patrimoniului nostru imaterial sunt deja înscrise în lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial și sunt astăzi privite altfel de către societate, de către populație. Sunt apreciate. Oamenii privesc altfel expozițiile, iar aprecierea publicului încurajează etnografii să fie și mai activi, să valorifice mai intens patromoniul nostru, care este unul foarte bogat.
„Ar fi bine să fie sensibilizate instituțiile statului, dar aș crede că în primul rând trebuie să lucrăm cu tânăra generație. Dacă vom investi în copii atunci în zece-douăzeci de ani patrimoniul Republicii Moldova va fi altul. Eu aș investi în copii, ca dânșii să se îndrăgostească de acest patrimoniu, ca să știe istoria noastră, istoria culturii noaste. Trebuie să semănăm acea semânță în copiii noștri, care va crește și va aduce roade”, a conchis Petru Vicol.
