VOCEA CARE NE UNEȘTE

LIVE

AUDIO/ Deputata Marcela Nistor: Nu cred că oamenii conștientizează ce însemnă cu adevărat integrarea R. Moldova în UE

Jurnalista Valentina Ursu a discutat cu deputata Partidului Acțiune și Solidaritate, Marcela Nistor, care este și membra Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media din Parlamentul R. Moldova. Parlamentara în vârstă de 28 de ani a relatat ce a motivat-o să devină deputat, cum vede cultura din societatea moldovenească și a explicat ce înseamnă integrarea europeană a R. Moldova.

Vocea Basarabiei: Cât de mult interes există din partea tinerilor ca să ajungă în funcții-cheie? Hai să pornim de la sluga poporului. Cine și cum te-a motivat că trebuie să fii deputată?

Marcela Nistor: Eu cred că este o mare întâmplare a ființei mele că am ajuns să fiu deputată. Pe mine m-a motivat foarte mult echipa PAS, pentru că în 2016 am terminat Facultatea de Actorie la București și am revenit în Republica Moldova. Pur și simplu, într-o zi am trecut pe lângă cortul PAS, unde era Dan Perciun și i-am spus că eu apreciez foarte mult ceea ce au făcut, pentru că era vorba despre reforma Bacalaureatului. Eu am fost în prima generație de absolvenți care au susținut BAC-ul cu camere de luat vederi. Și Dan mi-a spus: „Vino la noi în echipă și ai să faci ce ai să poți”. Și am făcut publics picking cu tinerii, am făcut voluntariat prin sate, a fost o simplă idee în care am crezut și pentru care am făcut foarte mult voluntariat, adică familia mea era de părerea că îmi rod papucii pentru oamenii aceștia, dar eu nu simțeam că îmi pierd timpul, eu simțeam că acolo este locul meu.

Vocea Basarabiei: Ce poate face astăzi un politician în Republica Moldova, ca să crească, de exemplu, încrederea cetățenilor în instituțiile statului, pentru că instituțiile statului sunt cotate cu cea mai mică încredere din partea oamenilor? Și de ce a ajuns ca legislativul să nu se bucure de încredere din partea cetățenilor, executivul, alte instituții?

Marcela Nistor: Istoria le recomandă ca fiind așa niște instituții și eu simt cumva, iată eu am foarte multe întâlniri cu tinerii și doar prin discuția mea cu ei eu văd cum ei își schimbă atitudinea, pentru că eu le spun într-un mod foarte clar cum am ajuns deputată. Eu le spun lucrurile pe care le fac acolo și cât de reale ele sunt, și cât de ireale, și cât de complicate, și devine o relație foarte personală și acum eu cred că asta e cheia politicienilor în ziua de azi – „Eu pentru tine sunt la o distanță de un click pe Instagram”. Și eu le spun: „Îmi dați follow, îmi puteți adresa întrebări”. Și eu simt că asta crește încrederea, adică ei sunt azi tineri care au 17-18 ani și la următoarele alegeri au să meargă la votare. Noi suntem într-un dialog foarte sincer și eu cred că asta le va schimba părerile.

Vocea Basarabiei: Dar această încredere ar putea să crească și dacă omul vede că în parlament se votează cele mai bune legi care îi pot schimba viața lui?

Marcela Nistor: Eu cred că primul pas este ca el să fie interesat măcar că există parlamentul, pentru că atunci când mă duc și vorbesc cu ei, mulți dintre ei ei sunt foarte dezinteresați și vorbesc nu dintr-o aroganță, dar chiar asta văd – o lipsă totală de interes. Ei nu urmăresc știrile, ei stau pe Instagram, pe TikTok, foarte puțini stau pe Facebook. Eu cel puțin am conștientizat ca tânăr deputat că trebuie să fac Story pe Instagram cu proiecte de legi și să le transform așa încât ei să le vadă, pentru că până acum există o lipsă atât de mare de interes, încât speranța mea e că ei măcar le vor privi din curiozitate și după asta să urmărească ce legi, cum sunt votate, să înțeleagă că ei se pot implica, că ei poartă o responsabilitate pentru acel vot și să urmărească. Adică mie mi se pare că avem un lucru enorm de făcut pentru a le stârni curiozitatea pe anumite procese care se întâmplă la noi în țară.

Vocea Basarabiei: Dar până a accede în parlament, ce părere aveai despre legislativ și deputați?

Marcela Nistor: Cred că exact ca acești tineri, nu mă interesau niște oameni corupți care își vedeau de interesele lor, de schemele lor.

Vocea Basarabiei: Ce așteaptă cei care și-au exprimat opțiunea de vot în cadrul alegerilor de la aleșii poporului – salarii mai mari, locuri de muncă, locurile de muncă să fie bine plătite, să revină oamenii acasă. Iată printre primele priorități acestea sunt, aceste așteptări sunt legate de activitatea parlamentului sau ar trebui să cunoască și cetățenii care instituție și de ce răspunde?

Marcela Nistor: Bine, și parlamentul are rolul lui cheie.

Vocea Basarabiei: În crearea locurilor de muncă?

Marcela Nistor: Nu în crearea locurilor de muncă, dar în crearea legilor care ar susține mediul de afaceri sau ar digitaliza mai multe procese, sau am prevedea anumite măsuri care ar ajuta la crearea locurilor de muncă. Pentru asta parlamentul trebuie să intre în dialog cu alte instituții și eu cred că asta se întâmplă, doar că e un proces lung și eu cred că cumva sunt niște așteptări. Eu simt asta, eu ca deputat de 28 de ani mă întâlnesc cu probleme care depășesc vârsta mea, sunt niște probleme foarte mari create sistemic chiar și în domeniul culturii. El a fost lipsit de o anumită structură, nu există o anumită comunicare între toate subdiviziunile și nu poți să-ți asumi timp de 4 ani de zile să le rezolvi pe toate.

Vocea Basarabiei: Ceea ce spune actualmente partidul aflat la guvernare, Partidul Acțiune și Solidaritate, care are majoritate confortabilă în parlament, 63 de mandate, că parcursul european e un colac de salvare ca situația în Republica Moldova să se schimbe mult în bine, pentru că, obținând acest statut de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană, Republica Moldova va face multe și bune reforme ca lumea să simtă că se schimbă în bine traiul, integrarea europeană e de durată.

Marcela Nistor: Da, e de durată, dar și dezintegrarea noastră tot a fost de durată.

Vocea Basarabiei: Și are lumea răbdare să aștepte?

Marcela Nistor: Nu, nu cred. Eu cred că lumea are la dispoziție instrumente mult mai rapide, mult mai ușoare. Uniunea Europeană astăzi e o valoare așa, metafizică. De fapt, Uniunea Europeană e acolo unde-s unchiul meu, verișorii mei, eu pot să mă duc la ei oricând. Eu nu cred că oamenii conștientizează ce ar însemna integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, pentru că la nivel de relații mie mi se pare că integrarea îi deja creată, adică la nivel de relații personale.

Vocea Basarabiei: Dar pe înțelesul tuturor ce ar însemna această integrare europeană?

Marcela Nistor: Cred că ridicarea bunăstării, căci cumva asta e așteptarea. Dacă noi am rezuma bunăstarea omului, a oricărui om, este să trăiască mai bine.

Vocea Basarabiei: Cum se ridică acest nivel de viață?

Marcela Nistor: Eu cu adevărat cred că bunăstarea se ridică prin cultură și prin cultura dialogului, pentru că n-o să vină aici Uniunea Europeană să te transforme pe tine sau să te facă să-ți respecți vecinul sau omul care vine în fața ta la un ghișeu, de exemplu.

Vocea Basarabiei: Dar ziceam despre nevoia promovării reformelor. Câtă voință politică trebuie să existe în societate și, mai ales, cum se găsește consensul ca să fie promovată o reformă care trebuie să livreze și rezultate?

Marcela Nistor: Da, eu cred că aici este o balanță cu atât de multe piese, pentru că tu ai în cap reforma, tu ai în cap capacitatea realizării ei și tu ai în cap ideea că reforma asta poate fi atât de dureroasă încât următoarea guvernare care va veni o va anula pur și simplu și, respectiv, tu să găsești acel echilibru și cerc de aur ca tu să reformezi cândva, să nu fie suficient de dureros, pentru că în mare parte orice reformă înseamnă schimbare și în mare parte ființa umană spune „nu!” la orice schimbare, dar după asta înțelege că asta poate să fie binevenită și ceea de ce avea nevoie. Dorință pentru reformă există, acum trebuie de văzut cât de tare reforma asta afectează capitalul politic, astfel încât oamenii după asta să spună „pa!” și să vină următoarea guvernare și pur și simplu să anuleze tot efortul precedentei guvernări.

Vocea Basarabiei: Și atunci, guvernarea ia în calcul dacă e mare prețul politic, adică dacă se pierde din bazinul electoral mai bine o face cu pași mai mărunți?

Marcela Nistor: Da!Exact, cu pași mai mărunți și poate să nu fie atât de abrupt, să nu fie atât de neașteptat, să fie pregătită cumva și opinia publică că este nevoie anume de astfel de reformă.

Vocea Basarabiei: Câtă cultură este în societate, pentru că din moment ce ai zis că specialitatea sau jobul ține nemijlocit de cultură, de acest domeniu, cum ai defini cultura din societatea Republicii Moldova?

Marcela Nistor: Eu cred că cultura aș vedea-o în suma de bani pe care o cheltuie o familie pentru spectacole, bunăoară. Totodată, eu văd cultura și printr-un dialog pe care îl are un funcționar public la telefon cu un om care apelează la el. Iată acolo eu văd că un pic doare sau văd cultura unui om care are o anumită nevoie și apelează la tine și tu ai un anumit fel de a replica. Chiar și cultura de a adresa o critică guvernării sau chiar și modul de a comunica al celor de la guvernare. Deci, eu văd cultura în calitatea dialogului care se întâmplă între doi oameni, eu cred că există și cultura de a da o critică, dar nu de a tăia din start orice pornire. Chiar și cultura presei pe care vreau cumva s-o ating, pentru că mie se pare că e nevoie de a propune știri oamenilor care nu neapărat creează un context negativ, pentru că eu dacă privesc Știrile mi se pare că mă întreb cum de am rămas în viață. Și atunci se creează și o cultură de a-ți trăi viața, ori noi creăm cumva un fel de frică constantă și o depresie care nu-i trezește omului curiozitatea de a trăi, bucuria de a întâlni o nouă zi, dar îi amplifică sentimentul de disperare și aici mie îmi pare că cultura oricărui om care transmite un mesaj în public este să-și asume responsabilitate pentru impactul mesajului său. Mi se pare că avem mult de lucrat și la asta.

Vocea Basarabiei: Dar, în general, cultura este un domeniu foarte vast – de la bibliotecă, de la cămin cultural până la sală de concert, Filarmonică, Sala cu Orgă, teatru...

Marcela Nistor: Da, desigur!

Vocea Basarabiei: În domeniul acesta, în general, e clar ce se întâmplă?

Marcela Nistor: Sunt unele structuri care lucrează foarte bine. Bunăoară, rețeaua de biblioteci a fost foarte mult unită prin acel proiect „Novateca”, iar rețeaua de cămine culturale și case de cultură un pic mai slab. Noi am conștientizat, apropo, eu prin vizitele mele în teritoriu am înțeles că există o problemă cu regulamentul de funcționare a caselor de cultură și când am încercat să aflăm mai multe detalii, noi am descoperit că nu există în lege noțiunea de Casă de Cultură, pur și simplu, Casă de Cultură la nivel legal nu există. Bine, să le luăm pe rând, hai să introducem noțiunea de Casă de Cultură, hai să elaborăm regulamentul, pentru că un regulament se elaborează în baza unei legi și toate acestea se perpetuează așa încât îți dai seama că, vorba dvs., îs foarte multe domenii. Și iată așa le luăm pe rând, în cinematografie avem Centrul Național de Cinematografie care trebuie întărit. Cumva se creează conștiința că avem nevoie de un fond al culturii care ar trebui să susțină aceste structuri.

Vocea Basarabiei: În general se vorbește despre oamenii care lucrează în acest domeniu că ei mai mult ar activa în baza entuziasmului, pentru că financiar ei sunt remunerați prost și foarte prost. Aici se pot schimba lucrurile?

Marcela Nistor: Da, se pot și noi suntem cu Ministerul Culturii pe aceeași filieră. Adică noi mergem pe negocieri pentru mărirea salariilor și, în același timp, trebuie să vedem nu cumva să încurajăm oamenii care sunt OK cu salariul pe care îl au, dar nu fac nimic. Adică știu că au să primească salariul de la stat și nu-și fac griji, dar nu neapărat asta ne interesează, adică în baza criteriilor care există în domeniul culturii e foarte greu să apreciezi măiestria, plusvaloarea. Spre exemplu, avem foarte mulți artiști independenți pentru care la fel nu există un cadru foarte clar și iată și aici avem de lucru. Pentru mine ar fi foarte interesant să lucrăm și am vorbit și cu dl Dumitru Alaiba pentru a crea acel cadru unic fiscal pentru persoanele fizice, ca să le fie mult mai ușor să interacționeze cu statul prin meșteșugul lor artistic.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.