R. Moldova realizează într-un ritm moderat condițiile de pre-aderare la UE, constată Centrul analitic independent Expert-Grup, în ediția anuală a Raportului de stare a țării. Până la finele anului, când UE urmează să publice primul raport de evaluare a progresului, autoritățile moldovene și-au propus să îndeplinească doar patru din 13 măsuri incluse în nouă blocuri de condiții formulate în avizul Comisiei Europene și care vizează domenii majore ca justiția, anticorupție, combaterea crimei organizate, administrația publică, drepturile omului, societatea civilă și mass-media. De cealaltă parte, Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco susține că R. Moldova îndeplinește condițiile de pre-aderare, conform graficului stabilit în planul de acțiuni al Guvernului.
Potrivit, Expert-Grup, autoritățile moldovene demonstrează interes sporit pentru dezoligarhizare, combaterea criminalității organizate și drepturile omului. Dar reformele din justiție, deși se află pe agenda guvernării încă din 2021, întâmpină dificultăți legate de integritatea judecătorilor și de funcționalitatea organismelor de autoadministrare – Consiliul Superior al Magistraturii și cel al Procurorilor.
Autoritățile de la Chișinău și-au propus să îndeplinească, până la mijlocul anului viitor, toate condițiile pentru a începe negocierile de aderare la UE, inclusiv reforme extrem de complexe, cum ar fi cea a administrației publice locale, care, potrivit experților, necesită timp și resurse substanțiale pentru a produce efecte tangibile într-un viitor apropiat și în conformitate cu așteptările UE. „Probabil va dura timp până o vom vedea materializată, iar anul viitor va fi crucial, inlusiv în contextul alegerilor locale”, precizează Dionis Cenușă, director de program în cadrul Expert-Grup.
Potrivit expertului, R. Moldova a pășit într-o etapă nouă de integrare europeană, după obținerea statutului de țară-candidată la UE, în iunie 2022. „Vorbim despre o transformare a procesului de integrare europeană. Avem, pe de o parte, un mecanism mai riguros de verificare din partea UE, dar și de raportare pe plan intern”, explică Cenușă. „Autoritățile vor trebui să facă un efort adițional pentru a comunica în mod strategic despre progresele pe care le realizează cu toți actorii din R. Moldova, pentru că intergrarea europeană, în principiu, nu poate loc fără o abordare incluzivă. Doar votanții unui partid sau doar majoritatea parlamentară nu vor putea să contribuie eficient la integrarea R. Moldova. Acest proiect este unul național și trebuie să vizeze toți actorii”, mai constată expertul.
Potrivit lui, obligațiile Moldovei în domeniul reformelor depășesc cu mult exigențele setate în Acordul de Asociere cu UE. Expertul vorbește despre o înăsprire a regulilor de joc. „Ceea ce va trebui să facem în special începând cu anul viitor va consuma mult mai mult timp și energie decât acțiunile pe care le-am implementat până acum în dialogul cu UE. R. Moldova va trebui să demonstreze prin fapte că poate să îndeplinească cerințele care sunt aplicate față de statele membre”, explică Dionis Cenușă.
„R. Moldova în sfârșit este conectată la politica europeană de extindere, deci nu mai vorbim doar de politica de vecinătate care includea constrângeri legate de ambițiile actorilor locali sau de conjunctura geopolitică, influența Rusiei. La moment, nu mai vorbim atât de mult despre aceste aspecte, ci despre dialogul direct care are loc între Bruxelles și Chișinău și despre modul în care Chișinăul își îndeplinește temele pentru acasă”, adaugă expertul.
Dionis Cenușă identifică câteva riscuri care ar putea împiedica buna desfășurare și avansarea procesului de preaderare. „În primul rând, vorbim despre legitimitatea internă fragmentată. R. Moldova are în cadrul societății un sprijin destul de larg pentru integrarea europeană, dar vorbim despre regiuni specifice, cum ar fi Găgăuzia, unde există critici, uneori justificate, față de cum guvernarea implică ceilați actori în procesul de integrare europeană”, afirmă expertul. Printre alte riscuri identificate de el e și stilul mecanic de realizare a reformelor. În tendința de a accelera reformele guvernarea pro-europeană de la Chișinău a ignorat uneori principiile de transparență și de incluziune, iar reformele din unele sectoare, cum ar fi justiția sau administrația publică locală, au fost puternic politizate și comunicate în mod precar. „Chiar dacă guvernarea încearcă să îndeplinească anumite reforme rapid, nu trebuie să uităm despre componenta democratică a procesului decizional care trebuie să rămână transparent și trebuie să implice cât mai multe voci critice”, precizează Dionis Cenușă.
Expertul afirmă că după prima evaluare a progresului R. Moldova în îndeplinirea condițiilor de pre-aderare, care urmează să fie prezentată până la finele anului, UE poate solicita măsuri adiționale sau poate oferi o validare politică a pașilor întreprinși de R. Moldova. Iar din 2023, UE va publica rapoarte de țară, care vor evalua nu doar îndeplinirea condițiilor de pre-aderare. Rapoartele publicate de UE vor descrie dinamica reformelor din 35 de domenii, ale căror conținut coincid cu cele 35 de capitole din negocierile de aderare.
La cel mai recent forum de integrare europeană a R. Moldova ministrul justiției Sergiu Litvinenco a declarat că R. Moldova îndeplinește condițiile de pre-aderare, conform graficului stabilit în planul de acțiuni al Guvernului. El a precizat că din totalul de 9 condiții, 6 vizează domeniul justiției, fiind vorba inclusiv despre dezoligarhizare. „Acesta este de fapt și un angajament al guvernării în fața cetățenilor R. Moldova”, a precizat Litvinenco. „Până la finele anului trebuie să avem un concept, o viziune despre cum realizăm această dezoligarhizare esența căreia este foarte simplă de a exclude oligarhii din procesul de decizii în domeniul politic, în audiovizual și în domeniul economic”, a explicat ministrul justiției.
Potrivit lui, R. Moldova ar putea urma experiența Ucrainei, care a adoptat recent o lege cu privire la dezolihargizare. „Am putea și noi merge pe această cale, dar o decizie finală încă nu a fost luată”, a precizat Litvinenco. Potrivit lui, printre măsurile de dezoligarhizare se numără și legea Magnitsky Moldova prin care sunt transpuse în legislația națională recentele sancțiuni internaționale aplicate de SUA și Marea Britaniei oligarhilor moldoveni Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.
Un alt angajament important pe care și l-a asumat R. Moldova pe calea integrării europene este accelerarea anchetării dosarelor de mare corupție, a spus ministrul. „Anumite progrese există, dar evident că aceste progrese urmează a fi dezvoltate în continuare pentru că atunci când vorbim despre un astfel de angajament trebuie să ajungem la finalitate în dosarele de mare corupție”, a afirmat Litvinenco.
Referitor la reforma cheie din justiție – evaluarea externă a magistraților – Litvinenco a spus, între altele, că evaluarea candidaților pentru constituirea organelor de autoadministrare întârzie, dar că e pe ultima sută de metri și că noul Consiliu superior al magistraturii va fi constituit la începutul anului viitor.
