La 50 de zile după Paşte este sărbătorită Duminica Mare, numită şi Rusaliile, Sfânta Treime sau Pogorârea Sfântului Duh. Este o importantă sărbătoare creştină, închinată vegetaţiei pământului și naturii dătătoare de viaţă.
Este unul dintre marile praznice împărăteşti ale Mântuitorului şi ziua în care a fost alcătuită prima comunitate creştină, nucleul Bisericii de mai târziu.
Corina Rezneac, formator la Centrul Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, a vorbit sâmbătă, 3 iunie, în cadrul programului informativ Pulsul Basarabiei, în contextul în care creștinii vor marca duminică, 4 iunie, Duminica Mare, despre semnificaţia sărbătorii, tradiţiile de Duminica Mare şi cum se mai păstrează acestea astazi.
„Oamenii se pregătesc din Ajun. Gospodarii și gospodinele fac curățenie, adună frunzari, ierburi mirositoare, nucari, tei, crengi de frasin, le agață peste tot în gospodărie, în casele lor. În multe localități de Duminica Mare se sărbătorește hramul, iar oamenii primesc oaspeți. Se pregătesc bucate tradiționale. În sâmbăta de dinaintea Rusaliilor sau a Duminicii Mari este prăznuită Sâmbăta Morților.
Astfel, oamenii dau chiar și de Duminica Mare pomene: căni cu cireșe, căpșuni, fiind respectată tradiția de a fi pomeniți cei morți, de a se afla în legătură cu cei de dincolo. Sărbătoarea în sine este marcată de foarte multe secole. La început se prăznuia de Înălțare, dar spre sfârșitul secolului IV a început să fie sărbătorită la 50 de zile după Paște. Rusaliile sunt primite cu frunzari pentru a proteja localitățile și oamenii de cele rele”, a declarat Corina Rezneac.
