Astăzi, 27 martie, se împlinesc 108 ani de când Sfatul Țării a votat Unirea Basarabiei cu România în anul 1918. Astfel, Basarabia a fost prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Ulterior, au urmat și celelalte provincii românești: Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina, iar spre sfârșitul anului 1918 a fost creată România Mare.
Sfatul Țării s-a întrunit pe data de 27 martie 1918 într-o ședință solemnă la Chișinău, în care s-a discutat despre unirea Basarabiei cu România.
Pentru unirea Basarabiei cu România au votat 86 de membri ai Sfatului Țării, au fost trei voturi contra și 36 de abțineri. În numele Sfatului Țării, Declarația Unirii a fost semnată de Ion Inculeț, președinte, Pan. Halippa, vicepreședinte, și Ion Buzdugan, secretarul Sfatului Țării.
„În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama ei România. Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururea și totdeauna!.”, se arată în declarație.
Acest act istoric a deschis procesul Marii Uniri, finalizat cu Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, când românii din Transilvania, Banat, Maramureș și Crișana au decis, la rândul lor, Unirea cu Țara, evenimentul consfințind constituirea statului român modern.
Ziua Unirii Basarabiei cu România este marcată anual pe ambele maluri ale Prutului. În Republica Moldova, șirul evenimentelor dedicate celor 108 ani de la unirea Basarabiei cu România a fost deschis ieri, 26 martie, printr-un moment solemn în plenul Parlamentului de la Chișinău.
„Este un moment important pentru toți românii, în care celebrăm legătura tot mai strânsă dintre cele două maluri ale Prutului. În ultimii ani, fiecare dintre noi a simțit sprijinul constant al României. Ne sprijină atunci când suntem lăsați în frig și în beznă. Ne susține în parcursul nostru european și a intervenit prompt, cu ajutor, în zilele trecute, când râul Nistru a fost poluat în urma agresiunii ruse în Ucraina. Mulțumim României și felicitări, dragi români”, a declarat Igor Grosu, președintele Parlamentului, de la tribuna centrală.
Ulterior, majoritatea deputaților de la Chișinău s-au ridicat în picioare și au aplaudat în semn de recunoștință pentru sprijinul constant și necondiționat pe care România l-a oferit de-a lungul timpului Republicii Moldova.
De asemenea, astăzi, de Ziua Unirii Basarabiei cu România, la Chișinău vor avea loc mai multe evenimente culturale și științifice. Printre acestea se numără simpozionului internațional „Regina Maria – Regina Marii Uniri” de la Universitatea de Stat din Moldova, masa rotundă „108 ani de la Unirea Basarabiei cu România”, găzduită de Biblioteca Națională, vernisajul expoziției „Regina Maria și Chișinăul” de la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, concertul „Ne-am unit” de la Palatul Național „Nicolae Sulac” și multe altele.
În România, În fiecare an, la 27 martie este marcată Ziua Unirii Basarabiei cu Țara, zi de sărbătoare națională, instituită prin Legea nr. 36/2017.
Conform acestei legi, Guvernul României și autoritățile locale și centrale vor lua măsuri pentru ca pe 27 martie să fie arborat drapelul României în conformitate cu Legea 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice. Ziua Unirii Basarabiei cu România poate fi marcată de autoritățile administrației centrale și locale, organizațiile neguvernamentale, muzee, reprezentanțele României în străinătate, prin organizarea de evenimente și manifestări publice și cultural științifice dedicate acestei sărbători. Autoritățile centrale și locale pot sprijini material și logistic aceste manifestări.
