Germania va cofinanța recondiționarea și extinderea unei fabrici din epoca sovietică din România pentru a produce atât obuze la standarde NATO, cât și tipuri compatibile cu armele la standarde sovietice folosite de Ucraina, anunță ziarul american The Wall Street Journal, care citează oficiali germani și români.
Proiectul ar putea fi făcut public până la sfârșitul acestei luni, mai arată publicația economică.
Ziariștii americani nu au dat detalii despre locația fabricii și proprietarul său.
Decizia vine pe fondul crizei de muniție și armament din Europa. Bătrânul continesc, unde au sediul unii dintre cei mai mari producători de arme din lume, se luptă să producă suficientă muniție pentru Ucraina și pentru Europa însăși, punând în pericol capacitatea de apărare a NATO și sprijinul acordat Kievului, spun oficialii și liderii din industrie citați de Wall Street Journal.
Lipsa capacității de producție, lipsa de lucrători specializați, blocajele din lanțul de aprovizionare, costurile ridicate de finanțare și chiar reglementările de mediu frânează eforturile de creștere a producției.
Războiul de uzură dintre Rusia și Ucraina se transformă acum într-o cursă de reînarmare între Moscova și membrii europeni ai NATO, care se străduiesc să își consolideze propriile apărări, având în vedere amenințarea tot mai mare reprezentată de Kremlin.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit despre acest blocaj în timpul vizitei sale la Washington. „Ocupanții au un avantaj semnificativ în ceea ce privește artileria. Ei au un avantaj în ceea ce privește muniția. Ei au mult mai multe rachete și avioane”, a declarat el în fața Congresului.
Cel mai recent pachet de ajutor american pentru Ucraina, în valoare de aproximativ 1,8 miliarde de dolari, include prima baterie antirachetă Patriot trimisă pentru a ajuta Kievul. De asemenea, în pachet se regăsesc echipamente care transformă obuzele neghidate în muniții ghidate cu precizie, proiectile de artilerie și mortiere și rachete cu rază de acțiune mai mare.
Cu toate acestea, soarta militară a Ucrainei depinde de țările europene, cum ar fi Germania, care și-au lăsat industria de apărare să se atrofieze pe timp de pace și care se străduiesc să recupereze decalajul în timp ce se concentrează pe asigurarea aprovizionării cu energie, scrie The Wall Street Journal.
Bătălia Ucrainei împotriva invaziei rusești consumă muniție în ritmuri nemaiîntâlnite de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Forțele Kievului au tras aproximativ 6.000 de obuze de artilerie pe zi și acum au rămas fără rachete antiaeriene pe fondul unui atac aerian neîncetat al Rusiei, potrivit experților și oficialilor din serviciile de informații.
La apogeul luptelor din zona Donbas din estul Ucrainei, Rusia folosea în două zile mai multă muniție decât întregul stoc al armatei britanice, potrivit Royal United Services Institute, un think tank britanic.
Nicio altă țară din NATO, în afară de SUA, nu dispune de un stoc suficient de arme pentru a lupta într-un război de artilerie de anvergură sau de capacitatea industrială de a crea astfel de rezerve, a declarat Nico Lange, fost înalt oficial al Ministerului german al Apărării. Acest lucru înseamnă că NATO nu ar fi în măsură să își apere teritoriul împotriva unor adversari majori dacă ar fi atacată acum, a spus el.
„Guvernele au redus contractele de zeci de ani, astfel încât companiile au renunțat la liniile de producție și la angajați”, a declarat Lange, membru senior al Conferinței de Securitate de la Munchen, un forum de securitate globală.
Actuala penurie de obuze și rachete se datorează în mare parte unei schimbări în doctrinele militare ale aliaților NATO din ultimele decenii: În loc să planifice bătălii terestre în stilul celui de-Al Doilea Război Mondial, aceștia s-au concentrat pe un război asimetric țintit împotriva unor adversari nesofisticați, a declarat Morten Brandtzæg, directorul executiv al Nammo AS, unul dintre cei mai mari producători de arme din lume.
„Avem nevoie de ordine de mărime mai mare de capacitate industrială”, a declarat Brandtzæg, a cărui companie este deținută în coproprietate de guvernele Norvegiei și Finlandei.
Ucraina folosește până la 40.000 de proiectile de artilerie de calibru NATO de 155 mm în fiecare lună, în timp ce întreaga producție anuală de astfel de proiectile în Europa este de aproximativ 300.000, potrivit lui Michal Strnad, proprietarul Czechoslovak Group AS, o companie cehă care produce aproximativ 30% din producția europeană de astfel de muniții.
„Capacitatea de producție europeană este extrem de inadecvată”, a declarat Strnad. Chiar dacă războiul s-ar opri peste noapte, Europa ar avea nevoie de până la 15 ani pentru a-și reface stocurile la ratele actuale de producție, a spus el.
Secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, a declarat într-un interviu acordat presei din Marea Britanie că o sumă suplimentară de 500 până la 600 de milioane de lire sterline, echivalentul aproximativ a 604 până la 725 de milioane de dolari, a fost adăugată la bugetul britanic pentru a începe refacerea stocurilor de muniție. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat la începutul acestui an că războiul a însemnat că Franța trebuie să își mărească capacitatea militară și viteza de producție. Într-un discurs recent, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că „am luat decizii greșite în ultimele decenii în ceea ce privește aprovizionarea cu muniție”.
În prezent, Germania nu are suficientă muniție pentru a rezista mai mult de două săptămâni în cazul unui atac rusesc, au declarat oficialii germani, fiind mult sub nivelul cerințelor NATO conform cărora membrii ar trebui să stocheze muniție suficientă pentru cel puțin 30 de zile de luptă.
Acest lucru se datorează faptului că, în ciuda faptului că este unul dintre primii cinci exportatori de arme la nivel global, Germania nu are o industrie de armament pe scară largă, a declarat Wolfgang Schmidt, șeful de cabinet al dlui Scholz.
Un obstacol în calea rearmării rapide este legislația recentă a Uniunii Europene care a declarat că producția de armament nu este sustenabilă, tăindu-i accesul la unele finanțări private, a declarat Hans Christoph Atzpodien, șeful asociației germane a industriei de apărare.
