„Măcar acum, în al doisprezecelea ceas, este nevoie, în toată lumea, de un efort colectiv pentru ca ura, bigotismul și prejudecățile să nu mai reușească să prindă rădăcini – pentru că ele sunt sursele răului care se transformă în crime monstruoase”. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu, în cadrul evenimentului de comemorare a victimelor Holocaustului care a avut loc astăzi la Chișinău.
În cadrul discursului său, șefa statului a subliniat că „pentru țara noastră, tragedia poporului evreu, a romilor și a tuturor celorlalți care au suferit pe acest pământ în timpul Holocaustului este și va fi întotdeauna o rană adâncă”.
„Aceste comunități, care au trecut prin încercări de neimaginat, sunt parte integrantă din istoria noastră și reprezintă modele de reziliență și curaj în fața adversității. Avem datoria de a proteja și de a onora aceste comunități, de a le îmbrățișa contribuția la țesutul nostru social și cultural și de a menține vie memoria destinelor frânte în numele unei ideologii care nega dreptul la viață doar pentru „vina” de a fi diferit. Lucrurile tragice care s-au întâmplat pe pământul nostru sunt despre noi toți. Cerem iertare tuturor celor care au pătimit în casele lor și în casa noastră comună. Asumându-ni-le, avem șansa închiderii unor răni și deschiderii unui viitor al bunei înțelegeri și al păcii”, a declarat Maia Sandu.
Totodată, șefa statului și-a reiterat angajamentul de a combate orice manifestare antisemită, xenofobă, rasistă sau discriminatorie de orice fel.
„Aducem, așadar, astăzi un pios omagiu celor care au avut de suferit și ne reînnoim angajamentul că nu vom cruța niciun efort în a construi o societate bazată pe respect reciproc, înțelegere, empatie și diversitate, așa cum trebuie să fim și mai fermi în a combate orice manifestare antisemită, xenofobă, rasistă sau discriminatorie de orice fel. Nu vom putea păstra Holocaustul în conștiința noastră colectivă dacă nu facem, ca societate, un efort să consolidăm cultura memoriei în forme cât mai diverse și cât mai accesibile, inclusiv noilor generații”, a mai declarat Maia Sandu.
Vocea Basarabiei vă prezintă mai jos discursul integral al președintei Maia Sandu:
În fiecare an, ne adunăm pentru a comemora, împreună, un capitol atât de întunecat al istoriei omenirii, încât nu putem decât să ne cutremurăm, de fiecare dată, când ne amintim de supliciul milioanelor de oameni care au căzut victime Holocaustului.
Dar astăzi îmi pare aproape nepotrivit să menționez cuvântul „istorie” – când vorbim de istorie, riscăm să ne amăgim că răul care a condus la această atrocitate fără precedent a rămas undeva în trecut.
Însă nu este așa: la 7 octombrie 2023, alți oameni nevinovați – copii, femei, vârstnici – au plătit cu viața pentru că există în continuare pe această lume minți pervertite de ură, gata să ucidă, să tortureze, să violeze și să schilodească. La aproape opt decenii de când s-a spus „niciodată”, omenirea a asistat, neputincioasă, la o nouă tragedie.
Nu vorbim despre istorie, ci despre prezent – un prezent care ne demonstrează, din nou, că învățămintele trecutului nu au fost pe deplin însușite, un prezent în care antisemitismul rămâne larg răspândit și în care, în multe locuri, evreii încă se tem pentru viața lor când merg la sinagogă, la școală sau în alte locuri importante pentru viața comunității lor.
Măcar acum, în al doisprezecelea ceas, este nevoie, în toată lumea, de un efort colectiv pentru ca ura, bigotismul și prejudecățile să nu mai reușească să prindă rădăcini – pentru că ele sunt sursele răului care se transformă în crime monstruoase.
Pentru țara noastră, tragedia poporului evreu, a romilor și a tuturor celorlalți care au suferit pe acest pământ în timpul Holocaustului este și va fi întotdeauna o rană adâncă. Aceste comunități, care au trecut prin încercări de neimaginat, sunt parte integrantă din istoria noastră și reprezintă modele de reziliență și curaj în fața adversității.
Avem datoria de a proteja și de a onora aceste comunități, de a le îmbrățișa contribuția la țesutul nostru social și cultural și de a menține vie memoria destinelor frânte în numele unei ideologii care nega dreptul la viață doar pentru „vina” de a fi diferit.
Lucrurile tragice care s-au întâmplat pe pământul nostru sunt despre noi toți. Cerem iertare tuturor celor care au pătimit în casele lor și în casa noastră comună. Asumându-ni-le, avem șansa închiderii unor răni și deschiderii unui viitor al bunei înțelegeri și al păcii.
Aducem, așadar, astăzi un pios omagiu celor care au avut de suferit și ne reînnoim angajamentul că nu vom cruța niciun efort în a construi o societate bazată pe respect reciproc, înțelegere, empatie și diversitate, așa cum trebuie să fim și mai fermi în a combate orice manifestare antisemită, xenofobă, rasistă sau discriminatorie de orice fel.
Nu vom putea păstra Holocaustul în conștiința noastră colectivă dacă nu facem, ca societate, un efort să consolidăm cultura memoriei în forme cât mai diverse și cât mai accesibile, inclusiv noilor generații.
Pe 30 ianuarie se împlinește un an de la inaugurarea, la Orhei, a primului Muzeu de Istorie a Evreilor din țara noastră. Deschiderea acestui important loc al memoriei a survenit, de altfel, la un an de la inaugurarea Monumentului în memoria victimelor Holocaustului din imediata apropiere a Muzeului.
Însă sigur că ar mai fi nevoie de noi repere pe harta culturală a Republicii Moldova și îmi exprim speranța că vor exista noi inițiative similare. Asemenea demersuri reprezintă, în cele din urmă, și un imbold pentru fiecare dintre noi de a contribui, pe stradă, în familie, la lucru, în comunitățile noastre, pentru ca promisiunea „niciodată” chiar să însemne „niciodată”. Pace tuturor!”.
Menționăm că ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste și sfârșitul Holocaustului în care au fost uciși milioane de evrei de către regimul nazist în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Alegerea acestei date este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia pe 27 ianuarie 1945. Nici până astăzi nu este cunoscut exact numărul evreilor și al romilor omorâți în holocaust. Cifra pronunțată cel mai des de către istorici este de peste șase milioane de oameni, dintre care 1,5 milioane erau copii.
