Se estimează că două miliarde de oameni din 50 de țări din întreaga lume ar putea merge la urne în 2024, mai mulți decât în orice alt an din istorie. Aproximativ 30 de ţări îşi vor alege preşedintele, în timp ce alegeri legislative sunt planificate în circa 20 de state. Printre ele se numără R.Moldova și România.
Potrivit ziua.md, potențialele schimbări guvernamentale ar putea înclina decisiv echilibrul geopolitic, afectând sprijinul occidental acordat Ucrainei, conflictul din Orientul Mijlociu, relațiile comerciale și economia globală interconectată, scrie Euronews într-o analiză, notează G4media.
La 5 noiembrie 2024, zeci de milioane de americani vor merge la vot pentru a-şi desemna „marii electori”, responsabili cu alegerea viitorului lider de la Casa Albă. Spectrul revenirii candidatului republican Donald Trump la Casa Albă face din 2024 un an potențial exploziv în politica globală, iar mizele sunt mari pentru Europa, notează G4media.
O preluare a puterii de către republicani – fie că este vorba de Trump sau nu – ar putea schimba politica strâns aliniată a Occidentului în ceea ce privește Ucraina, deoarece unele aripi ale partidului cer restricționarea ajutorului militar și financiar pentru Kiev.
În iunie, alegătorii cu drept de vot din cele 27 de țări membre ale UE vor alege cine îi reprezintă în Parlamentul European, singura instituție aleasă în mod democratic din cadrul blocului comunitar. Previziunile privind o creștere a sprijinului pentru partidele eurosceptice și de extremă dreapta – susținute de recentele succese electorale din Olanda, Italia, Finlanda și Suedia – provoacă îndoieli cu privire la calea viitoare a UE.
Alegerile vor decide, de asemenea, cine va conduce următoarea Comisie Europeană, întrucât se așteaptă ca actualul președinte Ursula von der Leyen să candideze din nou și să declanșeze o remaniere majoră a posturilor de conducere din UE.
Rușii vor putea vota la alegerile prezidențiale din primăvară timp de 3 zile, o premieră pentru Rusia în contextul în care Kremlinul dorește ca Putin să fie reales cu un scor record. Vladimir Putin a anunțat că va candida pentru un nou mandat care l-ar menține la putere până în 2030. Putin, care conduce Rusia de 23 de ani, a modificat Constituţia în 2020, el fiind astfel teoretic autorizat să rămână la putere până în 2036.
În acest an, Republica Moldova își va alege președintele. Maia Sandu a anunțat că intenționează să candideze pentru un al doilea mandat prezidențial și a propus organizarea unui referendum pro-european în această toamnă. Săptămâna trecută, deputații PAS au modificat Codul Electoral pentru ca referendumul privind aderarea R. Moldova la UE să poată fi organizat în ziua alegerilor parlamentare, prezidențiale și locale.
Și pentru România, anul care vine este încărcat din punct de vedere electoral, cu patru rânduri de alegeri programate: europene, locale, legislative și prezidențiale.
Alegerile prezidențiale din Ucraina ar trebui să aibă loc în primăvară, dar legea interzice scrutinul sub legea marțială. Președintele Volodimir Zelenski a declarat anterior că organizarea de alegeri pe timp de război ar fi „complet iresponsabilă”.
