Companiile mondiale trebuie să majoreze producţia de carne pentru a răspunde la foamea răspândită şi lipsurile de nutrienţi cu care se confruntă oamenii din ţările sărace și în curs de dezvoltare, susţine ONU, chiar dacă în paralel a cerut cetăţenilor din ţările bogate să mănânce mai puţine proteine animale, transmite Financial Times.
Concluziile se regăsesc într-un plan pentru ca sistemul alimentar mondial să ajute la limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius, publicată duminică de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) cu ocazia conferinţei COP28 de la Dubai.
Mai multe tipuri de proteine, micronutrienţi, grăsimi şi carbohidraţi găsiţi în carne, ouă şi produse lactate nu pot fi obţinute în mod adecvat din hrana pe bază de plante. Este nevoie să fie produse mai multă carne şi lactate pentru că există un număr mare de ţări unde este un sub-consum de aceşti nutrienţi şi aceste produse, se arată în raportul ONU, în care se mai menționează că există unele părţi care supraconsumă carne şi, drept urmare, au probleme de sănătate.
Planul FAO arată că modalitatea de a merge înainte este ca ţările care „sunt foarte eficiente în creşterea animalelor”, cum este cazul Olandei şi Noii Zeelande, să producă mai multă carne şi lactate pe care să le expedieze apoi la nivel mondial.
Punctul de vedere al FAO cu privire la producţia de carne a alarmat organizaţiile pentru protecţia mediului, care susţin în continuare că singura modalitate pentru a limita creşterea temperaturii globale este prin reducerea creşterii intensive a animalelor.
Sistemul agroalimentar mondial este responsabil pentru o treime din toate emisiile de gaze cu efect de seră iar creştere animalelor este cel mai mare contributor. Cu toate acestea, sectorul creşterii animalelor este vizat mai puţin decât alte industrii care emit mari cantităţi de gaze cu efect de seră, precum aviaţia sau petrolul şi gazele.
În timp ce 735 de milioane de oameni din întreaga lume nu au mâncare suficientă, ţările avansate produc cantităţi mari de alimente risipite.
Studiile separate ale ONU estimează că 14% din alimentele din lume, evaluate la 400 de miliarde de dolari, sunt pierdute anual între recoltare şi piaţa de retail, iar alte 17% sunt pierdute la nivelul lanţurilor de retail şi la consumatori.
