Pe parcursul ultimilor trei ani, comerțul ilegal cu produse de tutun s-a dublat. O spune expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, în urma analizei a trei cercetări de piață, a interviurilor cu agenții economici din domeniul și a analizei comparative a datelor privind încasările bugetare și corelarea lor cu politica bugetar fiscală.
„Pentru acest an, 2023, se estimează că piața ilegală a produselor de tutun va atinge cota de 12,3%, ceea ce este aproape dublu față de cota medie anuală din 2022, când a constituit 6,9%, și de 3,3 ori mai mult față de anul 2021, când comerțul ilicit cu produse de tutun a fost de 3,7%. Anul 2020, este anul de referință, când în Republica Moldova s-a declanșat acest fenomen extrem de negativ și piața ilicită a comerțului cu produse de tutun a fost estimată la 1,8%. Ratările bugetare din acest an, cauzate de comerțul ilicit , este estimat la 615 milioane lei, mai mult decât precedenții trei ani luați împreună”, menționează Ioniță.
Republica Moldova, în baza angajamentelor internaționale, majorează consecvent cota accizelor la produsele de tutun. Astfel, doar în ultimii trei ani, acciza minimă aplicată la un pachet de țigări a crescut cu 7 lei, de la 14 lei în 2020 la 24 lei în 2023.
„Experiența țărilor din zonă arată clar că odată cu creșterea accizei la produsele de tutun, crește și interesul economic față de comerțul ilicit cu produsele de tutun. Atunci când veniturile din frauda fiscală de la importul „legal” de țigări este egal cu salariul pentru o zi sau chiar mai mult, interesul pentru comerțul ilicit crește exponențial. Dacă în 2005, Republica Moldova practic nu impozita țigări, și la noi lipsea comerțul ilicit, exista doar contrabanda din Republica Moldova spre alte țări, dar nu exista contrabandă din alte țări în Republica Moldova. Începând cu anul 2021, când frauda fiscală la importul a două blocuri de țigări, pentru comercializare, este egal cu salariul de o zi, interesul pentru comerțul ilicit a început să se dezvolte vertiginos. Pentru comparație, în România, povara fiscală este de 11,6 ore, cea ce creează un interes și mai ridicat pentru comerțul ilicit, iar pierderile bugetare ale României depășesc 650 de milioane de euro anual”, mai menționează expertul economic.
Ioniță susține că cea mai gravă situație este la țigările electronice și narghilea.
„În cazul produselor de narghilea, deja de doi-trei ani se înregistrează o creștere a comerțului ilegal. Însă, cel mai grav fenomen se întâmplă pe o piață relativ nouă, cea a țigărilor electronice, care în 2023 va înregistra o prăbușire a comerțului legal, de cel puțin două ori, iar cota vânzărilor ilicite va ajunge până la 55-60%. Lipsa unor politici coerente în domeniul produselor de narghilea și al țigărilor electronice, precum și controlul slab de la frontieră, a dus la creșterea fără precedent a comerțului ilicit cu aceste produse. În cazul țigărilor electronice, atractivitatea comerțului ilegal este dictat și de efectul economic de aproape 12 ori mai mare, comparativ cu țigările obișnuite. Astfel, într-o geantă de mână, de 16 kg pot fi transportate țigări electronice ce permit o fraudă fiscală de 35 mii lei. Spre comparație, pentru a obține același efect financiar în cazul țigărilor clasice este nevoie de un portbagaj întreg la un autoturism. Astfel, volumul transportat în cazul țigărilor electronice este de 12 ori mai mic, decât în cazul țigărilor obișnuite”, mai menționează expertul.
