Război în Ucraina, ziua 539: Rusia vrea să-i oblige pe exportatori să-și vândă valuta

Update: Autoritățile rusești discută dacă să-i oblige pe exportatori să-și vândă valuta, au declarat pentru Reuters cinci surse familiare cu acest subiect, una dintre sursele de nivel înalt afirmând că schimbarea ar putea fi făcută „în orice moment”.

Necesitatea de a reintroduce controale stricte ale capitalului vine în contextul în care autoritățile ruse se confruntă cu o slăbire accentuată a rublei, care a trecut luni de 100 de unități pentru un dolar. Majorarea de urgență a ratei dobânzii cu 350 de puncte de bază până la 12%, făcută marți de banca centrală, pare doar să fi încetinit deprecierea monedei, potrivit hotnews.ro.

Cinci surse, care au cerut să nu fie identificate din cauza caracterului nepublic al discuțiilor, au spus că autoritățile discută despre conversia forțată a veniturilor în valută ale exportatorilor, o măsură care a mai fost adoptată la scurt timp după ce Rusia a trimis zeci de mii de soldați în Ucraina, în februarie 2022.

Update: Comisia Europeană redirecţionează către Ucraina și Republica Moldova fonduri alocate iniţial cooperării cu Rusia şi Belarus.

Este vorba despre fonduri din Instrumentul pentru Vecinătate, Dezvoltare şi Cooperare Internaţională care fuseseră alocate programelor Interreg NEXT 2021-2027 cu Rusia şi Belarus, dar care acum urmează să fie folosite pentru alte programe Interreg cu Ucraina şi R. Moldova.

We have decided to transfer to Ukraine and Moldova €135 million originally earmarked for Russia and Belarus.

This decision follows the suspension of cooperation with Russia and Belarus in the Interreg programmes.

— European Commission (@EU_Commission) August 16, 2023

Update: Miercuri, guvernul lituanian a decis să închidă temporar punctele de control Shumsk și Tverch de la granița cu Belarus începând cu 18 august, scrie BBC.

Măsurile vizează răspunsul adecvat la situația geopolitică și amenințarea la adresa securității naționale, precum și prevenirea contrabandei cu mărfuri, potrivit portalului Delfi.

Cu o zi înainte, Serviciul de Grăniceri de Stat al țării a anunțat o „mobilizare suplimentară” a grănicerilor din cauza „creșterii puternice a amenințării hibride” la granița cu Belarus.

Letonia, Lituania și Polonia au început să ia măsuri urgente pentru a-și consolida granițele, temându-se de provocări după desfășurarea Wagner PMC în republică.

La începutul lunii iulie, președinții acestor țări au adresat o scrisoare secretarului general al NATO și liderilor țărilor alianței cu un apel la luarea de măsuri pentru a contracara amenințările emanate din Rusia și Belarus.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a raportat la începutul lunii august că, potrivit Poloniei și Lituaniei, în Belarus se aflau aproximativ 4.000 de mercenari din grupul Wagner PMC, care ar putea fi folosiți pentru provocări.

În cazul unui incident grav care implică mercenari Wagner PMC, Polonia, Lituania și Letonia își pot închide simultan granițele cu Belarus, au avertizat autoritățile mai devreme.

Update: Şeful de cabinet al Secretarului General al Alianţei Nord-Atlantice, Stian Jenssen a declarat că Ucraina ar putea deveni membră NATO în cazul unor concesii teritoriale către Federaţia Rusă.

În cadrul unei discuții publice în orașul norvegian Arendal, oficialul NATO nu a exclus ca apartenența Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică să fie legată de o concesie teritorială din partea Kievului, scrie publicația VG.

”Cred că una dintre soluții ar putea fi ca Ucraina să renunțe la o parte din teritoriu și de a primi aderarea la NATO în schimbul acesteia.(…) Este important să discutăm despre asta”. „Nu spun că așa ar trebui să fie. Dar ar putea fi o soluție plauzibilă”, a explicat șeful de cabinet al Secretarului General NATO.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, Oleh Nikolenko, a declarat că discuțiile despre aderarea Ucrainei la NATO în schimbul renunțării la o parte din teritoriile ucrainene sunt absolut inacceptabile. ”Am crezut întotdeauna că Alianța, ca și Ucraina, nu face comerț cu teritorii”.

La rîndul său, Mikhailo Podolyak, consilier al șefului Biroului Președinției, a criticat aspru declarația: ”Schimbul de teritoriu pentru o umbrelă NATO? Ciudat. Adică să pierdem în mod deliberat democrația, să încurajăm un criminal global, să păstrăm regimul rus, să distrugem dreptul internațional și să transferăm obligatoriu războiul altor generații.”

Potrivit lui Podoliak, dacă dictatorul Vladimir Putin nu suferă o înfrângere zdrobitoare, apetitul Rusiei pentru război va crește.

Update: Aproape 10.000 de civili au fost ucişi de la începutul războiului din Ucraina, a afirmat marţi Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, informează dpa.

Potrivit cifrelor ONU, 9.444 de civili au murit, între care 500 de copii, şi 16.940 au fost răniţi de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022.

Cifra reală este probabil mult mai ridicată. ONU notează că bilanţul nu este complet pentru că lipsesc date din mai multe regiuni, în special din Mariupol, Lîsîceansk şi Severodoneţk, ocupate de forţele ruse după lupte grele, dar şi din Kiev.

Cifrele ONU mai arată că vasta majoritate a celor ucişi – 7.339 – au murit în regiuni ucrainene bombardate de Rusia şi apărate de armata ucraineană. În regiunile ocupate de trupe ruse au murit 2.105 persoane.

În regiunile Doneţk şi Lugansk, din est, s-au înregistrat semnificativ mai multe victime de ambele părţi ale frontului decât în capitala Kiev, în centrul şi vestul Ucrainei, scrie Agerpres. Raportul ONU mai consemnează că în primele luni de război au murit mai mulţi civili. În primăvara şi vara acestui an au murit în fiecare lună între 170 şi 180 de civili.

Forțele armate ucrainene au anunțat că Rusia a efectuat în cursul nopții un nou atac aerian asupra Ucrainei, folosind drone iraniene Shahed. În dimineața zilei de miercuri un grup mare de drone rusești a ajuns la gurile Dunării și s-a îndreptat spre portul Izmail, în apropiere de granița cu România.

Utilizatori de pe rețelele de socializare au spus că au auzit tiruri ale sistemelor de apărare aeriană în zona din apropierea a două porturi dunărene – Izmail și Reni.

Guvernatorul regiunii Odesa, Oleh Kiper, le-a cerut locuitorilor din districtul Izmail, în jurul orei 01:30 noaptea, să se pună la adăpost. La ora 3:30 oficialul a scris pe telegram că Shahed-urile intră în gura Dunării!

Guvernatorul a precizat că apărarea antiaeriană a Forțelor de Apărare ale Ucrainei au distrus 11 drone care se îndreptau asupra regiunii Odesa.

„În urma loviturilor inamice asupra unuia dintre porturile dunărene, depozitele și hambarele au fost avariate. Incendiile survenite au fost lichidate rapid de către angajații Serviciului de Urgență”, a scris Guvernatorul regiunii odesa in dimineața zilei de miercuri.

Prin porturile ucrainene de pe Dunăre erau transportate un sfert din exporturile de cereale înainte ca Rusia să se retragă din acordul susţinut de ONU care asigura un transport sigur pe Marea Neagră. De atunci, porturile Izmail şi Reni au devenit principala rută de ieşire, cerealele fiind trimise pe barje către portul Constanţa pentru a fi expediate mai departe.