Update. Vladimir Putin a semnat un decret privind înrolarea cetățenilor ruși în rezervă în tabere de pregătire militară, în 2023. Informația este difuzată de agenția rusă TASS.
Taberele de antrenament pentru cetățenii ruși din rezerva Forțelor Armate Ruse reprezintă o măsură planificată pentru a îmbunătăți pregătirea de luptă a rezerviștilor și se desfășoară anual, menționează sursa citată.
Rezerviștii au fost mobilizați parțial în luna septembrie a anului trecut, în condițiile în care Kremlinul căuta mijloace să își consolideze forțele, în mijlocul unei contraofensive rapide a trupelor ucrainene, notează presa internațională.
Update. Parlamentul francez a cerut Uniunii Europene să desemneze oficial compania rusă de mercenari „Wagner” drept grupare teroristă iar autoritățile din Marea Britanie se pregătesc să ia aceeași măsură.
Parlamentul francez a adoptat în unanimitate o rezoluție fără caracter obligatoriu, menită să-i încurajeze pe cei 27 de membri ai UE să înscrie Wagner pe lista oficială a organizațiilor teroriste.
Marea Britanie este, de asemenea, pregătită să includă în mod oficial Wagner pe lista organizațiilor teroriste, pentru a spori presiunea asupra Rusiei, potrivit presei de la Londra.
După două luni de construire a unui caz juridic, etichetarea Wagner ca entitate teroristă este iminentă și se va produce, probabil, în câteva săptămâni, conform unei surse guvernamentale britanice, relatează antena3.ro.
Update. Kremlinul a reacționat cu furie, miercuri, după ce o agenție a guvernului polonez a sugerat că autoritățile de la Varșovia ar putea să înceapă să folosească un alt nume pentru a se referi la Kaliningrad, exclava rusească obținută prin anexarea de către URSS a fostului teritoriu german Prusia Orientală, relatează BBC.
Comitetul polonez a spus că orașul și zona mai mare din jurul lui ar trebui să fie denumită Krolewiec, vechiul nume al orașului în poloneză, pe vremea când acesta era teritoriu german și se numea, oficial, Koenigsberg. Autoritățile poloneze au argumentat că decizia de a nu mai folosi „numele impus” de către ruși este un efect al deciziei regimului criminal de la Kremlin de a invada Ucraina.
De cealaltă parte, Rusia a calificat decizia ca fiind una „la granița cu nebunia” și a spus că este „un act de ostilitate”. „Știm că de-a lungul istoriei, Polonia a alunecat uneori în această nebunie de ură față de ruși”, a spus purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov.
Update: Forțele de apărare aeriană ale Rusiei au doborât o dronă „inamică” în regiunea Kursk, la granița cu Ucraina, a declarat miercuri guvernatorul regiunii, adăugând că resturile căzute au avariat o conductă de gaz și o casă, transmite Reuters.
„Au căzut resturi în satul Tolmachevo. Nimeni nu a fost rănit”, a spus Roman Starovoyt pe aplicația de mesagerie Telegram.
De asemenea, guvernatorul regiunii ruse Voronej a declarat miercuri că două drone au încercat să atace o instalație militară din regiunea sa, dar nu au reușit.
„Ca urmare a măsurilor de intervenție, una dintre ele a deviat de la curs și a căzut, în timp ce a doua a fost distrusă de focuri de armă”, a afirmat Alexander Gusev pe Telegram.
Pe de altă parte, agenţia NEXTA, care citează surse neidentificate, relatează, de asemenea, că două drone ar fi atacat un teren de antrenament militar din regiunea Voronej, iar 14 soldaţi ar fi fost răniţi.
In the village of #Tolmachevo, #Kursk region, fragments of a downed drone fell on a private house.
— NEXTA (@nexta_tv) May 10, 2023
It is also reported that two drones attacked a military training ground in the #Voronezh region. According to preliminary data, 14 Russian soldiers were injured. pic.twitter.com/yJrVrCkpf2
Ucraina nu revendică aproape niciodată în mod public responsabilitatea pentru atacurile din interiorul Rusiei şi de pe teritoriul controlat de Rusia în Ucraina. Cu toate acestea, Kievul a declarat recent că subminarea logisticii Rusiei face parte din pregătirea pentru o contraofensivă planificată.
Update: Un comandant militar ucrainean a declarat miercuri că trupele sale au ucis un număr – neprecizat – de luptători ruşi într-un contraatac reuşit în apropierea oraşului Bahmut relatează CNN.
Vorbind într-o înregistrare video partajată pe Telegram, Andrii Bileţki, şeful Brigăzii a 3-a de asalt din Ucraina, a declarat că „unităţile Brigăzii a 72-a Federaţiei Ruse au fost înfrânte”.
„Companiile a 6-a şi a 8-a ale diviziei” au fost „complet distruse”, împreună cu un număr semnificativ de vehicule blindate de luptă, a adăugat el. Bileţki a spus că au fost luaţi prizonieri un „număr semnificativ” de militari ruşi, iar „unitatea a 3-a de asalt a grupului Wagner a suferit, de asemenea, pierderi grele”.
Acţiunea ofensivă ucraineană a „eliberat complet” de forţele ruseşti o zonă cu o lăţime de 3 kilometri şi o adâncime de 2,6 kilometri, a spus el. Nu a fost precizată şi locaţia exactă, menţionează CNN.
Într-un clip video difuzat de liderul Wagner, acesta spune că Armata Rusă a fugit și că, din aceasta cauză el a pierdut 500 de oameni, iar ucrainenii au cucerit trei kilometri pătrați. Prigojin avertizează că, „dacă frontul va intra în colaps, ucrainenii vor ajunge până la Rostov”.
Potrivit ISW, armata Ucraineană a atacat de 9 mai pozițiile ruse de la SV de Bakhmut, reușind să înainteze pe o fâșie de 2,5 km.
Ultimele evoluții de pe front, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului:
- Forțele Moscovei au efectuat atacuri terestre limitate la nord-est de Kupiansk și de-a lungul liniei Svatove-Kreminna.
- Trupele ruse au continuat să obțină câștiguri mărunte în interiorul Bahmutului și au continuat operațiunile ofensive limitate de-a lungul frontului Avdiivka-Donețk.
- Forțele rusești au luat la țintă poziții ucrainene la vest de Hulyaipole și în regiunea Herson.
Update. Jurnalistul francez Arman Soldin, care lucra pentru agenția internațională de presă Agence France-Presse (AFP), a fost ucis marți, 9 mai, într-un atac cu rachete lansat de armata rusă în estul Ucrainei, în apropiere de orașul Bahmut, scrie CNN.
Arman Soldin, în vârstă de 32 de ani, era coordonatorul video al AFP în Ucraina și a fost ucis într-un atac cu rachete la periferia orașului Chasiv Iar, a anunțat AFP pe Twitter, citând colegi care au asistat la tragedie.
„Suntem devastați să aflăm de moartea jurnalistului video al AFP Arman Soldin în estul Ucrainei”, a anunțat AFP. „Toate gândurile noastre se îndreaptă către familia sa și cei dragi”.
Soldin se afla împreună cu patru colegi în momentul atacului rusesc, dar ceilalți jurnaliști nu au fost răniți, a precizat agenția de presă.
Echipa lor de reporteri se afla cu soldații ucraineni când au fost atacați marți, în jurul orei locale 16:30, potrivit AFP.
Soldin, un cetățean francez cu origini bosniace, era un reporter experimentat care se deplasase în mod regulat pe linia frontului, a precizat agenția de presă. Acesta era coordonatorul video al AFP în Ucraina din septembrie 2022 și relata despre conflict încă din primele zile ale invaziei rusești.
Update: Deputații francezi au adoptat în unanimitate un text prin care se solicită ca grupul paramilitar rus Wagner să fie inclus pe lista organizațiilor teroriste a Uniunii Europene, relatează Novaya Gazeta Europa.
Propunerea de rezoluție fără caracter obligatoriu, depusă de deputatul partidului Renaștere (centru) Benjamin Haddad, vizează în special „numeroasele abuzuri ale grupului Wagner împotriva populației civile” din Ucraina și Africa.
Textul a fost co-semnat de deputați din diferite grupuri parlamentare pro-prezidențiale, dar și de aleși din rândurile Socialiștilor, Ecologiștilor și Republicanilor (centru dreapta).
Rezoluția este menită să „trimită un mesaj politic și simbolic, un semnal care denunță Wagner și activitățile sale (…) ca fiind teroriste”, spune raportorul Benjamin Haddad. Textul citează serviciile de informații germane, potrivit cărora grupul paramilitar „a participat la execuții sumare, mutilări și acte de tortură comise împotriva civililor în orașul ucrainean Bucea”.
Parlamentul Lituaniei a adoptat deja la jumătatea lunii martie o rezoluție în care se afirmă că „Wagner este o organizație teroristă”, acuzând-o de „crime de agresiune sistematice și grave” în Ucraina.
Bridget A. Brink, ambasadorul SUA în Ucraina, a acuzat marți Rusia că „blochează din nou navele cu cereale în porturile Ucrainei pentru a hrăni oamenii care au nevoie de ele în întreaga lume”, notează CNN.
Oficialul american a făcut referire la comentariile similare la acest subiect făcute de secretarul de stat american Antony Blinken, marți.
„Lumea nu ar trebui să fie nevoită să reamintească Moscovei la fiecare câteva săptămâni să nu mai folosească foamea oamenilor ca armă în războiul său împotriva Ucrainei”, a spus Blinken, citat de Brink pe Twitter.
Farhan Haq, purtătorul de cuvânt adjunct al Secretarului General al ONU, a declarat că două inspecții ale navelor au avut loc marți.
Farhan Haq, purtătorul de cuvânt adjunct al secretarului general al ONU, a declarat că marţi au avut loc două inspecţii ale navelor.
Vestea vine la o zi după ce ONU a declarat că timp de două zile nu au avut loc inspecţii ale navelor ca parte a acordului privind cerealele.
Luni, Ucraina a acuzat Rusia că a blocat efectiv acordul privind cerealele prin faptul că nu a inspectat navele.
Iniţiativa privind cerealele din Marea Neagră este un acord între Ucraina şi Rusia, mediat de ONU şi Turcia, care a fost stabilit în iulie 2022 pentru a garanta trecerea în siguranţă a navelor care transportă cereale şi seminţe oleaginoase – unele dintre cele mai importante exporturi ale Ucrainei.
Discuţiile pentru prelungirea iniţiativei sunt în curs de desfăşurare. Acordul privind cerealele din Marea Neagră a fost prelungit ultima dată la 18 martie pentru 60 de zile şi urmează să expire la 18 mai.
