Într-o nouă ediție a emisiunii „Eurosecuritate”, analistul Ion Tăbârță a discutat alături de Radu Burduja, fost secretar de stat general al Ministerului Apărării și director executiv al Institutului Euro-Atlantic, despre evoluțiile recente în domeniul securității și apărării naționale.
Invitatul a remarcat că legislativul precedent a avut o activitate „prodigioasă” în această sferă, fiind adoptate documente fundamentale precum Strategia Națională de Securitate și Strategia Națională de Apărare. Acestea au fost elaborate în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, fapt care a determinat o revizuire accelerată a cadrului normativ.
Totuși, Burduja a menționat că anumite procese „trebuiau să se întâmple mai rapid”, întrucât întârzierea aprobării Strategiei Naționale de Securitate, adoptată abia la finele anului 2023, a afectat sincronizarea altor politici sectoriale. „Această tergiversare, în condițiile geopolitice actuale, este inacceptabilă”, a subliniat expertul.
Federația Rusă – principala amenințare. Neutralitatea, o temă sensibilă
Un aspect definitoriu al Strategiei Naționale de Securitate este asumarea deschisă a faptului că Federația Rusă reprezintă principala amenințare la adresa securității Republicii Moldova, o premieră în documentele oficiale ale statului.
Burduja a explicat că formularea directă a acestei realități a fost probabil unul dintre motivele pentru care aprobarea strategiei a fost amânată. În același timp, el a remarcat menținerea neutralității constituționale, o temă care continuă să divizeze opinia publică, dar care „trebuie explicată cetățenilor”: „A fi neutru nu înseamnă a fi dezarmat. Neutralitatea presupune o armată puternică și un sistem de securitate robust.”
Un concept nou introdus în Strategia Militară, adoptată după alegerile parlamentare, este „neutralitatea activă” – inspirată din modelele Irlandei și Austriei. Aceasta permite cooperarea cu alte state pentru întărirea apărării, fără a încălca statutul de neutralitate.
Buget redus, dependență de sprijin extern și riscuri strategice
Expertul a atras atenția asupra nivelului insuficient al finanțării apărării, care, potrivit strategiei, ar urma să atingă abia 1% din PIB până în 2035. „Aceasta este o cifră modestă, insuficientă pentru modernizarea Armatei Naționale, mai ales dacă ajutorul extern se diminuează”, a avertizat Burduja, subliniind că securitatea nu poate depinde exclusiv de partenerii externi.
El a propus ca finanțarea principală să vină din bugetul național, iar asistența internațională să fie direcționată spre alte domenii, precum educația sau sănătatea.
Prioritățile noului Parlament: implementare, mobilizare și reintegrare
Privind spre noul mandat legislativ, Burduja a accentuat că implementarea strategiilor deja adoptate este prioritatea principală. El a evidențiat nevoia de modernizare a sistemului de mobilizare națională, coordonat de Ministerul Economiei, și importanța securității cibernetice și a apărării spațiului aerian – domenii în care se pregătesc noi legi.
Totodată, expertul a subliniat legătura dintre apărare și reintegrarea regiunii transnistrene, menționând că „problema majoră va fi statutul structurilor militarizate din stânga Nistrului”. În viziunea sa, rezolvarea conflictului transnistrean este indispensabilă procesului de integrare europeană, iar autoritățile trebuie să contureze „un plan conceptual clar” pentru reintegrarea țării în contextul de securitate regională.
Integrarea în sistemul european de apărare, o direcție strategică
În finalul emisiunii, Radu Burduja a vorbit despre alinierea Republicii Moldova la sistemul european de securitate și apărare, care presupune interoperabilitate, resurse suplimentare și standarde moderne. „Pe măsură ce țara se integrează în Uniunea Europeană, și sistemul nostru de apărare trebuie să urmeze același parcurs. Mecanismele de operare vor fi, cel mai probabil, paralele și compatibile cu cele NATO”, a explicat el.
Astfel, discuția din cadrul emisiunii „Eurosecuritate” a reliefat o concluzie clară: consolidarea apărării naționale nu poate fi amânată, iar conceptul de „neutralitate activă” poate deveni puntea între tradiția neutralității și realitățile geopolitice actuale.
Vizionați dialogul integral pe YouTube.
Emisiunea este realizată în cadrul proiectului „Vocea Basarabiei: informații și reziliență informațională românească în R. Moldova”, finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei emisiuni nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
