Se fac 106 ani de la cel mai important eveniment pentru românii dintre Prut și Nistru din ultimele secole. Basarabia, gubernia condusă de peste un veac de administrația rusească, și locuită majoritar de români, decide unirea oficială cu Regatul României, acțiune consemnată printr-un act votat, la Chișinău, de Sfatul Țării, în 27 martie 1918. Astfel, Basarabia redevenea, oficial, pământ românesc.
Practic, la acel moment s-a întâmplat o reparaţie istorică, urmată mai târziu, în noiembrie 1918, cu unirea Bucovinei şi încheiată cu 1 decembrie, prin unirea Transilvaniei, Banatului şi Crişanei cu România.
Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ, şi secretarul Ion Buzdugan au semnat Declaraţia de Unire, în care se menționa: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România”, potrivit lucrării „Istoria României în date”.
Unirea de acum 106 ani nu ar fi putut avea loc dacă mişcarea de eliberare naţională din Basarabia nu ar fi fost susţinută şi de românii din dreapta Prutului. Printre factorii de bază în afirmarea spiritului românesc în Basarabia a fost Universitatea din Iaşi, iar personajul marcant, profesorul Constantin Stere, ministru în Guvernul Marghiloman. În ziua votării actului Unirii, la Chişinău a venit o delegaţie a Guvernului României în frunte cu prim-ministrul de atunci Alexandru Marghiloman.
Demnitarul de la București a fost primul care, la nivel oficial, a exclamat în sala Sfatului Țării: „Trăiască, România Mare!”
Marghiloman este cel care încă în ianuarie 1918 a dispus trimiterea de trupe române la Chişinău pentru a stabiliza fosta gubernie ţaristă.
Unirea Basarabiei cu România a fost primită cu mare entuziasm de participanţi, iar după proclamarea Unirii actorii principali ai momentului istoric au mers la Catedrala din Chişinău, unde s-a oficiat un serviciu religios.
La scurt timp a venit și un mesaj de la Regele Ferdinand Întregitorul, care avea să se declare extrem de satisfăcut prin realizarea acestui act istoric important.
„Un vis frumos s-a înfăptuit. Din suflet mulţumesc Bunului Dumnezeu că mi-a dat, în zile de restrişte, ca o mângâiere, să văd – după o sută de ani – pe fraţii noştri basarabeni revenind la Patria Mamă“, scria Regele Ferdinand, suveranul României, într-un text telegrafiat către Sfatul Ţării de la Chişinău.
Basarabia s-a aflat între graniţele României întregite până în iunie 1940, când a fost ocupată de sovietici, pentru ca în vara anului 1941 să fie redobândită prin luptă.
Totuși, în vara anului 1944, Basarabia a ieşit definitiv din graniţele României. Provincia a fost ocupată de Armata Roșie, ca ulterior să devină parte a Uniunii Sovietice.
