Centrul Național Anticorupție va avea atribuții extinse în investigarea fraudelor financiare de proporții, a spălării banilor și a infracțiunilor economice grave, iar Procuratura Anticorupție se va concentra pe dosarele de corupție la nivel înalt.
În acest sens, Parlamentul de la Chișinău a votat astăzi, în prima lectură, un proiect de lege care prevede fortificarea mecanismelor de combatere a corupției, a criminalității financiare și criminalității organizate.
Inițiativa legislativă a fost elaborată de Ministerul Justiției și prevede delimitarea mai clară a competențelor instituțiilor responsabile de investigarea infracțiunilor economice și de corupție. Astfel, Centrul Național Anticorupție (CNA) va investiga exclusiv cazurile grave de fraudă bancară, în care prejudiciul depășește pragul valoric de 250 de salarii medii lunare pe economie. Dosarele cu prejudicii mai mici vor rămâne în competența organelor fiscale.
Potrivit autorilor proiectului, această măsură va permite CNA să se concentreze asupra cauzelor complexe, inclusiv a celor care vizează fonduri externe și resurse ale bugetului Uniunii Europene. De asemenea, CNA va avea competența de a investiga spălarea banilor ca infracțiune autonomă.
În contextul extinderii domeniilor de competență a CNA, proiectul propune instituirea unei funcții suplimentare de director adjunct și limitarea mandatului directorului instituției la cel mult două mandate.
În același timp, Procuratura Anticorupție (PA) va conduce urmărirea penală în cazurile de corupție la nivel înalt ce implică demnitari de rang înalt, inclusiv șeful statului, premierul, președintele Parlamentului, deputați, Avocatul Poporului, judecători, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, precum și conducerea CNA și a Serviciului de Informații și Securitate. Potrivit autorilor, modificările sunt necesare pentru a garanta investigații independente, specializate și imparțiale, pentru a preveni conflictele de interese, autocontrolul instituțional și influențele asupra procesului penal, precum și pentru a consolida încrederea publică în instituțiile statului.
Totodată, pentru a eficientiza activitatea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), infracțiunile minore sau lipsite de complexitate vor fi excluse din competența acesteia. Astfel, PCCOCS se va concentra pe cauze de terorism, infracțiuni săvârșite de organizații criminale și pe alte dosare excepțional de grave. Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal vor efectua urmărirea penală în cauzele economico-financiare și vamale, în condițiile prevăzute de lege și sub conducerea PCCOCS, dacă prejudiciul cauzat nu depășește 50 000 de unități convenționale.
Proiectul introduce și reguli privind formarea grupurilor de urmărire penală în cauzele complexe sau de proporții mari. Aceste echipe vor facilita cooperarea dintre procurori și ofițerii de urmărire penală din instituții diferite, atunci când dosarele necesită o abordare comună.
Documentul mai clarifică posibilitatea contestării tuturor hotărârilor instanței privind măsurile preventive, în orice etapă a procesului, până la pronunțarea hotărârii pe fond. Modificarea vine să elimine un vid legislativ care permitea contestarea doar a anumitor hotărâri, în detrimentul acuzării.
Autoritățile subliniază că elaborarea documentului este determinată de obligațiile asumate de Republica Moldova în cadrul Agendei de Reformă pentru integrarea în Uniunea Europeană. Proiectul de lege va fi examinat de Parlament în lectura a doua.
