Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, joi noapte, în discursul adresat naţiunii, că Rusia a efectuat 4.500 de lovituri cu rachete şi peste 8.000 de raiduri aeriene în această perioadă.
„Ne continuăm rezistenţa. Agresorul îşi continuă teroarea. Suntem din nou atacaţi din cer de un stol de corbi ai lor. Peste 30 de drone au fost lansate în două zile. Apărătorii cerului nostru au împiedicat vulturii inamicului să pătrundă în spaţiul ţării şi au doborât 23 de drone.. În plus, racheta aeriană ghidată Kh-59, două elicoptere de atac Ka-52 şi o altă aeronavă de atac Su-25 au fost transformate în fier vechi. În total, în această perioadă, Rusia a efectuat 4.500 de lovituri cu rachete şi peste 8.000 de raiduri aeriene. Dar ne luptăm, vom doborî mai multe”, a spus Zelenski.
El a adus un omagiu ucrainenilor care au luptat şi au învins nazismul în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
„Astăzi o facem, ţinând nu flori în mâini, ci arme. Astăzi, păstrarea memoriei faptelor strămoşilor noştri înseamnă protejarea realizărilor lor. Răul, care părea să fi fost în sfârşit învins şi ars din temelii în 1945, renaşte din cenuşă 80 de ani mai târziu. Se pune pe picioare. Devine posibil. Cum a iesit? Pe nesimţite. Şi foarte repede. Aşa cum o zi o schimbă pe alta. Imediat. O nouă zi şi un nou rău vin instantaneu. Chiar în momentul în care lumea nu observă. Unii sunt adormiţi, unii nu sunt atenţi. Unora nu le pasă. Şi, în general, toată lumea tace şi gândeşte la fel: nu voi fi afectat. Războiul este undeva departe. Undeva în Transnistria. Aceasta este problema moldovenilor. Undeva în Abhazia şi Osetia. Aceasta este problema georgienilor. Undeva în Crimeea şi Donbas. Aceasta este problema ucrainenilor. Nu vom fi afectaţi. Nu ne va produce daune. Ei nu vor veni după noi. Din păcate, ca urmare, devine problema tuturor.
Mai devreme sau mai târziu, amintirile unui război teribil devin o realitate teribilă. Vecinul devine agresor. Agresorul devine terorist. Iar nazismul devine un exemplu de urmat. Poate veni într-o formă nouă, cu sloganuri noi, dar cu acelaşi scop. Din păcate, nu din cărţi ştim despre asta. Ştim cât de rău poate pătrunde în casa ta în ultimul secol, acum opt ani şi acum opt luni. Încalcă graniţele de vest sau vin din nord, est şi Crimeea anexată. Atacă oraşele paşnice cu bombe sau rachete de croazieră.
Răul acţionează întotdeauna în acelaşi mod. Ucide civili, asigurându-se că atinge doar ţinte militare. Amenajează blocaje şi tabere de filtrare. Şi Syrets devine Olenivka. Distruge oraşe şi sate. Iar Koryukivka devine Bucea. Dar mai devreme sau mai târziu crimele de război devin cunoscute. Reacţia lumii devine dureroasă. Politica de linişte devine o contramăsură dură.
Deci răul se termină întotdeauna la fel. Ocupantul devine capitulator. Invadatorul devine un fugar. Criminalii de război devin inculpaţi, agresiunea devine o sentinţă. Distrugerea devine reparaţii. Echipamentul inamic devine exponate de muzeu. Isprăvile bunicilor devin victoriile nepoţilor.
Ziua eliberării Ucrainei de sub nazişti în a 247-a zi a luptei noastre devine un simbol: rezultatul luptei noastre devine cu siguranţă eliberarea Ucrainei noastre. Teritoriul capturat devine liber. Acesta a fost întotdeauna cazul în trecut şi cu siguranţă va fi cazul în viitor. În viitorul Herson, Donbas, Luhansk, Crimeea. Pentru că pământul nostru devine întotdeauna liber. Rezistenţa devine mândrie. Lupta devine victorie. Şi Ucraina devine unită!”, se arată în discursul liderului de la Kiev.
