Vocea Basarabiei: Invitatul ediției de astăzi este dl Igor Klipii. D-lui a fost șef de misiune diplomatică, este expert IDIS „Viitorul”, este și exponent al Comitetului pentru Unitate și Bunăstare, mai este și politolog, așa că aria de probleme pe care o să o abordăm este în deplină competență a d-lui. Dle Igor Klipii, să vă întreb pentru început dacă ireversibilitatea parcursului european se menține și dacă cumva geopolitica ar mai putea să încline balanța: Republica Moldova – mai aproape de Est sau mai aproape de Vest.
Vocea Basarabiei: Dar ce înseamnă meditații pe o durată mai lungă?
Igor Klipii: Aici, geopolitica ține nu atât de teorie, cât de practică, depinde foarte mult cum ne vom organiza și în ce direcție ne vom mișca. Asta-i una și a doua – viteza cu care ne vom mișca, pentru că s-ar putea întâmpla ca din cauza unor meditații prea îndelungate, încercarea de a ghici sau de a aborda o decizie prin analize prea lungi, ar putea să ne ducă la ratarea șansei.
Igor Klipii: Asta ar însemna că Republica Moldova nu va trata cu deplină sau cu necesară seriozitate statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. Noi avem o șansă extraordinară, nesperată, de a deveni membri ai Uniunii Europene. În mod normal, sincer să vă spun, eu așteptam că după acest eveniment, care este un eveniment istoric pentru populația din acest teritoriu, lucrurile ar fi trebuit să ia o turnură cu totul și cu totul diferită.
Vocea Basarabiei: Sunt doar 4 luni…
Igor Klipii: E suficient pentru a lăsa impresia că noi ne-am pornit cu toată viteza, cu toată hotărârea în această direcție. Din păcate, vă spun sincer, eu nu am această impresie. De exemplu, în calitate de experți ai IDIS „Viitorul”, noi am încercat să abordăm condiționalitățile înaintate de Uniunea Europeană referitoare la preaderare, ele sunt 9 la număr…
Vocea Basarabiei: Dar negocierile încep după Anul Nou, așa au comunicat autoritățile.
Igor Klipii: După Anul Nou, în cazul în care Republica Moldova va satisface cele 9 condiționalități. Și noi n-am rămas foarte impresionați de modul în care a fost elaborat acest plan de implementare a condiționalităților formulate de Uniunea Europeană. Noi nu suntem siguri că acest plan a fost suficient de bine discutat, suficient de bine gândit și nici nu simțim un ritm sacadat de implementare. Posibil că ceva se întâmplă, dar faptul că noi nu avem această impresie nu este un semn bun.
Vocea Basarabiei: Dar, în opinia dvs., vizibil ce ar fi trebuit să fie?
Igor Klipii: Vizibil, în primul rând, sondajele ar trebui să arate alte proporții a atitudinii față de Uniunea Europeană și față de războiul care este în Ucraina. Faptul că populația din Republica Moldova are un procentaj extraordinar de important de persoane care văd cu ochi buni sau toleranți agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei și, în general, a lumii occidentale, dacă doriți, putem formula în contextul întrebării dvs., împotriva proiectului geopolitic european sau occidental. Asta, de fapt, se întâmplă acum și denotă că la nivel de informare cetățeanul nostru nu a fost convins că proiectul european este demn de încredere, nu este sigur că Uniunea Europeană este spațiul de confort, de drept, de confort economic etc. Deci, el oscilează, iar asta înseamnă că noi lucrăm prost în această direcție atât în plan informativ, cât și în plan practic, fiindcă, de regulă, lucrurile acestea sunt interdependente.
Vocea Basarabiei: Dl Klipii, dar în Republica Moldova activează, dacă e să credem înregistrării partidelor care există în țară, 70 de formațiuni politice.
Igor Klipii: N-are nicio importanță câte sunt ele, pot fi și mai multe, dar pot fi și mai puține, din cauză că oricum în campania electorală participă câte reușesc să se organizeze, câte se grăbesc dintre ele, dar în parlament ajung oricum 2, 3, 4.
Vocea Basarabiei: Iată, la modul serios, câte partide azi au viziuni pro-occidentale și câte partide azi au viziuni pro-estice?
Igor Klipii: Este foarte greu de delimitat, fiindcă a te declara pro-european nu convinge pe nimeni. În mod normal, acest lucru poate fi dedus din discursul persoanelor, din acțiunile practice și din rezultatele care sunt obținute. Dacă rezultatele nu sunt cele așteptate, înseamnă că undeva este o problemă – fie strategia, fie preocuparea nu este foarte clară. Deci sunt foarte multe nuanțe pentru a înțelege orientarea politică a unui partid. Pentru cele din opoziție lucrurile nici nu prea s-ar pune în acest mod, ele au dreptul la discurs, la critică, la abordare, își pot prezenta programele, dacă le au, ideile pe care le pot formula. Lucrurile mai complicat se prezintă în cazul celor de la guvernare, ei își asumă o orientare politică, iar un partid care vine la guvernare are misiunea nu doar de a reproduce politicile care au fost perpetuate în Republica Moldova de la agrarieni încoace, dar are misiunea grea de a formula idei și viziuni și de a încerca, cu riscul de a nu fi înțeles, să orienteze, să ducă populația în direcția în care își propune, iar dacă direcția asta cumva nu este perceptibilă, nu este percepută de cetățeni ca sigură, apar oscilațiile, apare un fel de neîncredere în guvernare, neîncredere în viitor.
Vocea Basarabiei: Experții, analiștii spun că adică în 30 de ani de independență nu au fost cerințele atât de mari și așteptările nu s-au ridicat atât de mult ca astăzi, într-un an, într-un an și jumătate, în doi ani să se pună pe umerii celor care guvernează toată această povară?
Igor Klipii: Aici problema ar fi un pic alta. Este evident că foarte multe lucruri în Republica Moldova nu s-au făcut sau, din contra, s-au făcut altfel decât s-au declarat sau chiar mai mult se poate de spus, că ele au fost orientate în direcția opusă integrării europene. Problema guvernării actuale este că ea nu se poate rupe de modul de a face politică pe care l-a criticat, pe care îl contestă, dar de care nu se poate rupe. Eu vă aduc drept exemplu un caz foarte concret, care pe mine personal m-a surprins: dl Nicu Popescu spune că ideea de neutralitate este preluată, mă refer nu la problemă ca atare, dar la referința la politicile care sunt preluate de guvernare, că ea vine din trecut. Da, vine din trecut, într-adevăr, dar un partid pro-european vine cu un mesaj, cu o viziune care nu ține neapărat sau nu încearcă să fie…
Vocea Basarabiei: Bine, șeful diplomației a spus că acest statut de neutralitate astăzi nu mai avantajează Republica Moldova.
Igor Klipii: Și de aici ar reieși că el a avantajat-o până acum, dar acesta este un fals, acest statut ne-a adus unde suntem acum. Deci, în mod normal, de la un partid pro-european eu m-aș fi așteptat să aud: „Fraților, noi am greșit. Acest drum de neutralitate ne-a adus în impas și din cauza asta suntem acum unde suntem”, fiindcă armata este dezarmată, populația – demoralizată din punct de vedere psihologic, toți se tem de război, nimeni nu vrea război, este logic, dar asta este o consecință a politicilor care au fost implementate cu bună știință sau cu rea-intenție nu pot să spun. Adică, eu sunt sigur că agrarienii au mers pe o linie pro-rusească, sperând că toată lumea este blândă și darnică, cum ar fi un agrarian, dar în spatele oricăror mesaje politice care vin din centrul fostului imperiu se ascund niște intenții, niște interese. Noi le-am neglijat și am spus că noi păstrăm relațiile cu Federația Rusă, suntem în parteneriat…
Vocea Basarabiei: Dar în anumite perioade ați fost și dvs. exponentul guvernării?
Igor Klipii: N-am fost niciodată! Eu am fost ambasador în Lituania, am fost ambasador în momentul în care Republica Moldova a făcut cel mai mare progres în relația sa cu Uniunea Europeană. Eram acolo când a fost summitul OSCE, eram acolo când a fost summitul Comunității Democrațiilor, deci a fost un mandat extraordinar de bogat, bogat în sensul pozitiv, cu realizări la care mă mândresc că am avut parte să fiu implicat.
Vocea Basarabiei: Bine, dar în acea perioadă despre neutralitate se vorbea în termeni pozitivi, despre relația cu Rusia se spunea că nu trebuie de abandonat CSI-ul, trebuie de avut o cooperare bună cu Rusia, parteneriatul strategic cu Rusia a existat peste 20 de ani…
Igor Klipii: Din păcate, da. Bine, acesta era mesajul politic pe care eu mi-l asum ca ambasador. Dacă ar fi să mă refer la poziția mea până la ambasadorie, am fost membru al Partidului Social-Liberal, pozițiile mele au fost foarte tranșante atunci și vă pot spune că nu m-am schimbat de atunci până în prezent, am rămas cam același.
Vocea Basarabiei: Ne amintim, erați într-un partid cu Oleg Serebrian, care era în fruntea acelei formațiuni.
Igor Klipii: Da. Deci, eram categoric anti-CSI, categoric pro-europeni, lucrurile în cazul meu n-au fost fifty-fifty, cum se spune la noi.
Vocea Basarabiei: Dar vreau să vă duceți gândul până la capăt și să ne spuneți cum ar trebui să fie relația cu Estul, după 8 luni de război pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei?
Igor Klipii: Mie îmi vine foarte greu să spun cum trebuie ea să fie, pentru că un partid sau o persoană care nu este la guvernare are misiunea, în primul rând, de a înțelege care sunt politicile promovate de guvernare. Și asta este destul de greu de făcut din cauză că mesajele sunt contradictorii, ele rareori sunt duse până la capăt, există această frică de a nu fi înțeleși de populație și din cauza asta este greu să înțelegi și să faci o analiză clară a situației, a modului de a organiza relațiile cu Estul. Dar în cazul dat ce înseamnă Estul? În cazul nostru înseamnă Federația Rusă…
Vocea Basarabiei: Și CSI.
Igor Klipii: Păi, dacă noi suntem țară invitată în Uniunea Europeană, poziția mea, fiind bursier NATO, că eu am fost și bursier NATO pe lângă toate, politica Rusiei față de Republica Moldova parcă nu lasă dubii, avem trupe pe teritoriul nostru, care staționează aici împotriva voinței noastre, avem un teritoriu care este declarat ocupat, inclusiv de Curtea Constituțională a Republicii Moldova, avem deciziile Consiliului Europei care iarăși dau o definiție dură Federației Ruse ca stat agresor și stat terorist…
Vocea Basarabiei: Decizia CEDO în cazul Ilașcu, în cazul școlilor cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană…
Igor Klipii: Deci, noi pledăm pentru rămânerea în CSI în condițiile în care Ucraina, o țară atât de mare, este în flăcări și noi mai avem dubii?
Vocea Basarabiei: Dar dependența Republicii Moldova de resursele energetice din Federația Rusă, dependența de piața de desfacere de care încă mulți producători din Republica Moldova zic că au nevoie, aflarea multor cetățeni ai Republicii Moldova la muncă în Federația Rusă?
Igor Klipii: Ele sunt din Federația Rusă, nu din CSI, aici CSI nu are nicio treabă, toate relațiile noastre cu țările care sunt în CSI sunt pe bază bilaterală. Eu am rugat pe cineva din experții, tot pro-europeni, de altfel, dar care au spus că totuși există un motiv, niște logici, niște necesități, i-am rugat să-mi dea documentele care se aplică la nivel de CSI și de care noi beneficiem anume în contextul CSI. Deci, CSI-ul este un organism mort, este o condiție politică impusă Republicii Moldova. Dacă n-o accepți, atunci nu ai șanse să vii la putere. Federația Rusă are grijă ca oricine se opune CSI-ului să nu ajungă la putere, aceasta a fost o practică sau o realitate. Acum, războiul cu Ucraina ar putea strica acest mecanism, iată toată filosofia cu CSI-ul.
Vocea Basarabiei: Dacă CSI-ul e mort, de ce nu se retrag toate țările membre?
Igor Klipii: Probabil ca și noi, din cauză că au dependențe economice, oamenii fac business. Noi am spus permanent în Republica Moldova, dacă vă aduceți aminte, acum 2 ani, poate chiar și puțin mai recent, că evităm geopolitica. Din punct de vedere politologic să vă spun, dacă tot ați spus că sunt și politolog: nu poți separa Federația Rusă de geopolitică. Deci, relațiile noastre cu Federația Rusă în mod logic au caracter geopolitic, fie și economic. Aceleași relații cu resursele energetice, Germania constată azi că gazoductele care veneau din Rusia nu erau pur și simplu business curat, aveau și niște conexiuni sau niște scopuri, un target, așa, o țintă politică. Noi am negat acest lucru, am spus că geopolitica nu ne interesează, noi n-am suprapus modelul economic, modul de a rezolva problemele al Federației Ruse pe care l-am preluat. În Republica Moldova noi suntem un fel de clonă undeva a Federației Ruse, noi facem business încă după tradițiile Federației Ruse.
Vocea Basarabiei: Este piața de desfacere a Uniunii Europene, deja a devenit piață de alternativă și majoritatea exporturilor se îndreaptă spre piața occidentală.
Igor Klipii: Asta ne salvează, că suntem prea departe. Chiar și Transnistria tot ce exportă legal, exportă în Uniunea Europeană, însă tot ce este ilegal și merge în profitul oligarhilor de pe loc este în varianta rusească, deci pe sub masă, fără contabilitate, ca să spun așa. Deci, noi în loc să ne asociem geopolitic conștient unui model european, occidental de a organiza viața politică, economică etc., noi am spus că nu ne implicăm și facem business cu toată lumea, trebuie să fim în relații bune cu toți. E adevărat, trebuie să fim în relații bune cu toți, însă modul de a construi aceste relații depinde de locul unde te afli, unde te plasezi. Dacă încerci să fii între două sisteme politice care te depășesc totalmente, două civilizații diferite, riști să rămâi lângă pod, nu pe pod. (…)
