„În 2023 cel mai probabil vom asista la o stabilizare a prețurilor. În contextul crizei regionale, am putea avea o ușoară creștere în februarie, dar tendința este că prețul la produsele petroliere pe plan global trebuie să scadă. Și în Republica Moldova vor scădea, deoarece factorii privind majorarea impozitelor și ai marjei comerciale s-au epuizat”.
O spune eaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 27 ianuarie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, în decembrie 2022, prețul minim reglementat de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a coborât până la 22 de lei și 02 bani pentru un litru de benzină la procurare. Acum, în ianuarie 2023 a ajuns la 25 de lei și 47 de bani. În 2020, când a scăzut puternic din cauza crizei mondiale, prețul trimestrial a ajuns la 15 lei și 16 bani. În iunie 2022, a atins maxima istorică, depășind 33 de lei pentru un litru. Ulterior, a fost înregistrată o scădere de preț constantă, ca în decembrie, prețul mediu lunar, să ajungă sub 23 de lei un litru de benzină. Prețul mediu lunar pentru ianuarie 2023 este de 24 de lei și 02 lei, cu 1 leu și 22 de bani mai mult față de luna trecută.
Veaceslav Ioniță susține că asupra prețului au influențat patru factori: 1) prețul de import; 2) accizele și TVA; 3) adausul comercial reglementat de către ANRE; și 4) cursul valutar. Referitor la prețul de import, a spus că în decembrie anul trecut acesta a fost de 11 lei și 16 bani. În prezent, este de 11 lei și 54 de bani. Despre marja comercială, a declarat că aceasta în decembrie anul trecut a fost de 2 lei și 62 de bani. În prezent este de 2 lei și 91 de bani. ANRE a majorat-o cu 11%, mult mai puțin decât costurile reale ale agenților economici, în condițiile în care anul trecut salariile au crescut în mediu cu 16%, iar agenții economici au fost nevoiți să majoreze salariile când inflația a fost de 30%. Totodată, căldura și energia electrică le-au generat costuri mai mari cu 40-50%. Din acei 2 lei și 91 de bani, marja comercială, agenții economici circa 90 de bani îi plătesc sub formă de impozite pentru asigurări sociale și medicale ale angajaților, pentru taxe locale și doar 2 lei rămân la ei. Dacă anul trecut, în decembrie, accizele și TVA, la fiecare litru de benzină procurat, era 9 lei și 20 de bani, acum este 9 lei și 75 de bani.
Economistul a afirmat că prețul unui litru de benzină din decembrie anul trecut și până în prezent a crescut cu 1 leu și 22 de bani și a influențat: 1) acciza și TVA – care a crescut cu 55 de bani; 2) marja comercială – cu 29 de bani; 3) prețul mediu de import – cu 38 de bani. „Benzina s-ar fi scumpit mai mult, dar a influențat pozitiv cursul valutar. Datorită faptului că leul s-a apreciat față de dolar în ianuarie, avem o economie de 20 de bani la fiecare litru de benzină procurat”, a afirmat economistul.
Analistul economic a menționat că în 2010, la un litru de benzină procurat de un posesor de autoturism, se plătea 5 lei și 07 bani drept impozite. În 2022 – 10 lei și 47 de bani, iar acum în ianuarie 2023 – 10 lei și 67 de bani. Dintre care, 7 lei și 20 de bani merg în bugetul de stat, iar 3 lei și 47 de bani în Fondul Rutier. „Piața produselor petroliere în ianuarie a fost marcată de creșterea marjei comerciale, rezultatul inflației din 2022; de creșterea accizelor indexate anual din cauza inflației. Chiar dacă plătim mai multe accize, Guvernul, cu acești bani, are o putere de intervenție în reparația drumurilor mai slabă decât în 2022 sau 2021. Toate prețurile materialelor de construcție s-au scumpit cu mult mai mult decât rata accizei de care a fost influențată”, a menționat analistul economic.
Expertul estimează că în 2022 s-au importat produse petroliere de 1,4 miliarde de dolari. Petrolul importat de 910 milioane de dolari a rămas acasă, iar de 570 de milioane de dolari a fost reexportat în Ucraina. În 2008 s-a importat petrol de aproape 600 de milioane de dolari. În perioada 2011-2014, s-a importat la fel de aproape 600 de milioane de dolari. În 2015-2016 – de 370 de milioane de dolari. În 2020 – de 360 de milioane de dolari. În 2021 – de 615 milioane de dolari. „Nu poate fi comparat anul 2022 cu anii 2013, 2014. Și volumul de petrol importat este diferit. În 2014, 2015 importam circa 650 de mii de tone de produse petroliere, iar în 2022 – circa 900 de mii de tone. O creștere de 40% față de acum 6-7 ani. Astăzi, consumăm mult mai multe produse petroliere”, a spus expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, importul în creștere nu vorbește despre faptul că se consumă mai mult, dar crește și numărul automobilelor. În prezent, în Republica Moldova ar fi peste un milion de unități de transport. Astfel, Republica Moldova are un consum de 1635 de litri de petrol pe unitate de transport, la egal cu anii precedenți. „Totodată aceasta nu înseamnă că mergem acum mai puțin decât în 2016. Acum unitățile de transport sunt din ce în ce mai eficiente și cu același volum de combustibil poți parcurge o distanță cu mult mai mare”, a explicat Veaceslav Ioniță.
Economistul este de părere că în 1990 moldovenii puteau procura până la 60 de litri de benzină dintr-un salariu. În 2010 – 210 litri. După ce au crescut prețurile în 2011, 2012, accesibilitatea a scăzut la 160 de litri de benzină dintr-un salariu. Ulterior, accesibilitatea a crescut, atingând maxima în 2020, când salariile au continuat să crească, iar prețul benzinei scăzut, astfel moldovenii au putut procura în trimestrul III din 2020 – 483 de litri de benzină de pe un salariu. Criza din 2021, 2022 a dus la ceea că în trimestrul II din 2022 au putut procura 290 de litri. Acum, în ianuarie 2023, s-a ajuns la 376 de litri de benzină dintr-un salariu. „E mult s-au puțin? Este comparabil cu ultimii trei ani. Practic, în prezent, cu excepția anului 2020, chiar dacă prețul la benzină este relativ mare, totuși accesibilitatea benzinei este cea mai mare din toată istoria Republicii Moldova”, a opinat economistul.
Vorbind despre perspectivele pentru 2023, expertul a subliniat că acum înregistrăm o creștere a prețului la produsele petroliere pe piața internațională, inclusiv din cauza că prețul la petrol înregistrează o ușoară creștere. Dar, este de scurtă durată. După 2020, când în trimestrul III am avut un preț mediu de 29 de dolari pentru un baril de petrol, maxima a fost atinsă în 2022 – de 113 dolari pentru un baril de petrol, acum, în prima lună a anului 2023, chiar dacă înregistrăm o ușoară creștere, pe termen mediu se observă tendința clară de scădere.
Veaceslav Ioniță a îndemnat Guvernul, Parlamentul, ANRE-ul și Consiliul Concurenței să îmbunătățească sistemul de reglementare a prețului la produsele petroliere și să reglementeze marja comercială la vânzările angro separat și la cele cu amănuntul separat. Formula actuală încurajează monopolul, concentrarea pieței și duce la lichidarea companiilor mici.
„Dacă nu facem acest lucru se creează impresia că lucrăm în favoarea unui grup mic de companii și în defavoarea micilor companii care dispar și vor dispărea. Fără o reglementare a prețului angro, piața produselor petroliere nu poate fi o piața concurențială și nu poate fi o piața civilizată. Dacă nu facem regulă, această piață riscă să se monopolizeze formal și riscăm să nu avem nici o concurență pe această piață”, a atenționat Veaceslav Ioniță.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
