Veniturile realizate de Rusia din exporturile de petrol şi gaze au scăzut cu aproape 40% în luna ianuarie, pe măsură ce plafoanele de preţuri şi sancţiunile occidentale au redus veniturile generate de Moscova de pe urma celor mai profitabile exporturi ale sale, a anunţat marţi Agenţia Internaţională a Energiei (IEA), transmite Reuters, citată de Agerpres.
Potrivit datelor IEA consultate de Reuters, în prima lună a acestui an Rusia a strâns 18,5 miliarde de dolari de pe urma exporturilor de petrol şi gaze, cu 38% mai puţin decât cele 30 miliarde de dolari strânse de Rusia în luna ianuarie 2022, cu o lună înainte de debutul invaziei Ucrainei.
Directorul IEA, Fatih Birol, susţine că măsurile occidentale care vizează exporturile de energie ale Rusiei şi-au atins obiectivele de stabilizare a pieţelor petroliere şi de reducere a veniturilor Rusiei din exporturile de petrol şi gaze.
„Estimările noastre arată că declinul veniturilor din petrol şi gaze va fi mai amplu în lunile care vor veni. Şi chiar mai abrupt pe termen mediu, ca urmare a lipsei accesului la tehnologie şi investiţii”, a declarat Fatih Birol pentru Reuters.
Restricţiile internaţionale impuse Rusiei ca răspuns la invadarea Ucrainei, inclusiv un plafon de preţ de 60 de dolari pentru un baril de ţiţei, impus de Grupul statelor puternic industrializate, au creat o situaţie în care ţiţeiul rusesc Urals se vinde la un discount semnificativ de preţ faţă de ţiţeiul Brent.
În plus, începând din luna decembrie 2022, statele membre ale Uniunii Europene au interzis importurile de petrol rusesc pe cale maritimă şi au impus sancţiuni asupra exporturilor spre Rusia de tehnologii necesare pentru rafinarea petrolului. SUA şi Marea Britanie au impus şi ele restricţii asupra importurilor de petrol din Rusia.
Moscova se bazează pe veniturile din exporturile de petrol şi gaze, care anul trecut s-au situat la 11.600 miliarde de ruble (154,68 miliarde de dolari), pentru a finanţa cheltuielile bugetare. Diminuarea veniturilor din exporturile de petrol şi gaze a forţat Moscova să înceapă să cheltuie o parte din rezervele sale valutare pentru a acoperi un deficit bugetar care a crescut din cauza costurilor asociate cu invadarea Ucrainei.
În paralel, Europa se grăbeşte să îşi reducă dependenţa de gazele naturale ruseşti, după ce Moscova a redus semnificativ livrările de gaze prin conducte spre UE. Aceasta a dus cotaţiile la gaze pe piaţa din UE la valori record şi a obligat statele europene să găsească furnizori alternativi şi să demareze măsuri vizând economisirea energiei.
Fatih Birol a apreciat că ţările UE au făcut progrese anul trecut în îmbunătăţirea securităţii energetice, inclusiv o expansiune rapidă a energiilor regenerabile şi a pompelor de căldură, pentru a reduce nevoia de combustibili fosili. Cu toate acestea, directorul IEA subliniază că există în continuare riscuri, şi ţările trebuie să îşi menţină eforturile destinate economisirii energiei şi garantării aprovizionării. Capacitatea Europei de a-şi asigura suficiente gaze naturale ar putea fi pusă sub semnul întrebării de creşterea cererii venite din China sau dacă Rusia va opri complet livrările de gaze spre Europa.
„Avem toate motivele să lucrăm la aceiaşi intensitate ca şi anul trecut”, a spus Birol.
Agenţia Internaţională a Energiei este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Agenţia a fost înfiinţată ca răspuns la primul şoc petrolier din 1973 – 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.
