Fostul prim-ministru conservator Alexander Stubb şi fostul ministru de Externe Pekka Haavisto vor intra în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Finlanda la 11 februarie.
Stubb s-a clasat pe primul loc în primul tur al alegerilor, duminică, obţinând 27,2% din voturi, în faţa lui Haavisto (25,8%), un membru al Verzilor care candidează ca independent, după numărarea aproape a tuturor buletinelor de vot în acest scrutin dominat de tema securităţii naţionale şi a tensiunilor cu Rusia, scrie AFP, citat de Agerpres.
Candidatul de extremă-dreapta al Partidului Finlandezilor, Jussi Halla-aho, a fost menţionat la un moment dat ca fiind un posibil obstacol pentru cei doi în aceste alegeri, dar s-a clasat mult în spatele lor, cu 19% din voturi.
Deşi şeful statului are puteri mai limitate decât prim-ministrul, acesta conduce totuşi politica externă în strânsă cooperare cu guvernul şi este comandantul suprem al forţelor armate.
„Indiferent de candidatul cu care mă voi confrunta în turul al doilea, ştiu că vom avea o dezbatere constructivă, civilizată şi de înaltă calitate asupra problemelor dificile de politică externă”, a reacţionat Alexander Stubb la postul public de televiziune Yle după aflarea rezultatului.
Haavisto este de părere că „diferenţele vor deveni clare pe măsură ce campania avansează”.
Finlanda, care a rămas neutră în timpul Războiului Rece, a devenit anul trecut cel de-al 31-lea membru al NATO, spre nemulţumirea Rusiei, cu care împarte o frontieră de 1.340 de kilometri.
„Experienţa în politica externă a fost probabil ceea ce oamenii căutau atunci când s-au uitat la cei doi candidaţi care vor trece în turul următor”, a declarat pentru AFP Hanna Ojanen, director de cercetare politică la Universitatea din Tampere. „Sunt doi politicieni foarte experimentaţi şi realişti, care ştiu despre ce vorbesc”, a adăugat ea.
Relaţiile dintre Finlanda şi Rusia s-au deteriorat considerabil din februarie 2022, de la declanşarea ofensivei ruse în Ucraina. După ce Finlanda a aderat la NATO în aprilie 2023, Moscova a promis „contramăsuri”. În special, Finlanda a trebuit să se confrunte cu un aflux de migranţi la frontiera sa estică.
