Uniunea Europeană şi-a redus semnificativ, în ultimii doi ani, dependenţa de combustibilii fosili ruseşti prin eliminarea treptată a importurilor de cărbune, prin reducerea importurilor de petrol cu 90% și prin reducerea importurilor de gaze de la 155 de miliarde de metri cubi, în 2021, la 40 de miliarde în 2023. Cifrele se regăsesc în raportul privind ”Starea uniunii energetice 2023”, publicat de Comisia Europeană, care arată modul în care UE a răspuns la războiul declanșat de Rusia în Ucraina și la utilizarea aprovizionării energiei drept armă de către Moscova.
Raportul arată că prin aceste acțiuni, UE a accelerat și tranziţia către o energie curată, prin diversificarea aprovizionării şi economisirea energiei. De exemplu, UE a redus cererea de gaze cu peste 18% în comparaţie cu ultimii cinci ani, economisind aproximativ 53 de miliarde de metri cubi de gaz. Anul 2022 a fost un an record pentru noua capacitate fotovoltaică solară, care a crescut cu 60% faţă de 2021, iar noua capacitate eoliană a fost cu 45% mai mare decât în 2021.
De asemenea, anul trecut, 39% din energia electrică a fost produsă din surse regenerabile, în timp ce în luna mai a acestui an energia eoliană şi solară au depăşit pentru prima dată combustibilii fosili în producţia de energie electrică a UE. Comisia Europeană aşteaptă în continuare ca mai multe state membre să îşi prezinte planurile actualizate privind energia şi clima. Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie a ajuns la 21,8% în 2021. Cu o creştere medie anuală de 0,67 puncte procentuale începând din 2010, atingerea noului obiectiv al UE pentru 2030, de 42,5%, va avea nevoie de o creştere mult mai rapidă în următorii ani. Emisiile de gaze cu efect de seră continuă să scadă constant în fiecare an, dar ritmul trebuie să se accelereze şi aproape să se tripleze reducerile anuale pentru a ne îndeplini obiectivele pentru 2030.
